» Bucurestenii pierd zilnic 500.000 euro, suma ce reprezinta combustibilul consumat in exces din cauza traficului aglomerat din oras, potrivit Asociatiei Romane a Antreprenorilor in Constructii.
» Pierderi semnificative cauzate de traficul bucurestean sunt resimtite de multi agenti economici: companii de taximetrie, RATB sau firme de curierat.
» Master Planul de Transport Urban in Bucuresti, documentul in baza caruia Primaria spera sa descongestioneze circulatia din Capitala, este considerat de organizatiile din urbanism o initiativa superficiala.
Pierderile economice anuale provocate de traficul aglomerat din Capitala se ridica la o medie de 180 milioane euro pe an. Suma se refera doar la combustibilul consumat in exces in ambuteiaje, dupa cum a calculat inginerul Alexandru Dobre, membru in Consiliul Director al Asociatiei Romane a Antreprenorilor in Constructii (ARACO). Acesta a folosit o formula a Bancii Mondiale prin care se calculeaza eficienta economica a investitiilor in infrastructura. "Am avut in vedere ca zilnic se consuma combustibil in exces in valoare de 500.000 euro. Potrivit formulei, la 20 de kilometri pe ora, pe un drum bun, se consuma 371 litri de combustibil pe mia de kilometri. In functie de calitatea drumului si de viteza de deplasare, se ajunge la 382 litri", a explicat Alexandru Dobre.
La aceste sume mari se adauga insa pierderi pe care inginerul nu le-a putut estima: uzura masinii, penalizari din nerespectarea termenelor contractelor si chiar stresul soferilor.
Agentii economici direct afectati de circulatia haotica din Capitala ne-au explicat insa ca pentru ei situatia este cat se poate de neagra.
Regia Autonoma de Transport Bucuresti (RATB) ne-a transmis, de exemplu, ca, din cauza aglomeratiei, numai in luna ianuarie a pierdut peste 5 milioane de calatorii, care in bani inseamna aproximativ 1,5 milioane euro. "Traficul deosebit de aglomerat, lucrarile de modernizare urbana, care conduc la devieri de trasee, cresterea numarului de autoturisme proprietate personala au ca efect nerealizarea programului de circulatie, nerealizarea curselor programate si, implicit, reducerea numarului de calatori transportati. La aceasta se adauga vehiculele defecte sau parcate necorespunzator pe liniile de tramvai sau troleibuz", sustin reprezentantii RATB.
Taximetristii spun si ei ca efectueaza zilnic cu o treime mai putine curse decat ar putea face in mod normal. Potrivit lui Lucian Marin, directorul unei mari companii de taximetrie din Bucuresti, din cauza aglomeratiei masinile sale parcurg zilnic cu 50 de kilometri mai putin. "Am apreciat ca in loc de 200 de kilometri, cat ar trebui sa acoperim zilnic cu fiecare taximetru, facem numai 150 de kilometri", afirma Lucian Marin, care este de parere ca lucrurile in Capitala se vor inrautati din perspectiva asta. "Au planuri de zece ani, dar sunt numai vorbe. Nu zic sa fie ca-n Londra, dar macar semafoarele sa mearga cum trebuie", a declarat Lucian Marin.
O treaba pe jumatate facuta
Documentul care ar trebui sa faca ordine in traficul din Capitala si sa diminueze aceste pierderi este Master Planul de Transport Urban in Bucuresti realizat de Primaria Municipiului Bucuresti (PMB). Documentul este o "colectie" de studii comandate de municipalitate in ultimul deceniu, de proiecte aflate deja in desfasurare – gen Pasajul Basarab – si solutii privind evolutia traficului rutier in Capitala pe urmatorii zece ani. Acesta este deja foarte contestat, desi abia s-a inceput punerea sa in aplicare.
Specialistii care l-au citit afirma ca este o initiativa teoretic buna, dar care risca sa nu poata fi aplicata eficient pentru simpul motiv ca nu este integrat intr-o strategie mai ampla privind dezvoltarea urbana a orasului. "Master Planul e doar un segment sectorial al unei strategii generale. Dar aceasta din urma este incompleta. Nu s-a stabilit, de pilda, cum se va dezvolta orasul din punct de vedere al amplasarii cartierelor de locuinte. Asta e foarte important pentru stabilirea traseelor mijloacelor de transport in comun. Nu exista o strategie sectoriala pe retele comerciale, desi trebuia facuta din 2004, nu exista una pe utilitati si una pe obiective culturale", apreciaza Nicusor Dan, presedintele Asociatiei "Salvati Bucurestiul". El considera ca fara acestea exista riscul ca peste cinci ani initiativele privind reglementarea transportului sa se dovedeasca inutile: "Orasul s-ar putea dezvolta haotic si altfel decat estimau edilii".
In acest context, de exemplu, Master Planul nu abordeaza decat sumar problema aglomeratiei rutiere provocate de construirea hipermarketurilor in mijlocul orasului. "Se semnaleaza doar in treacat – pe patru randuri – constructiile noi prea mari pentru infrastructura strazilor pe care sunt amplasate si impactul dezastruos asupra traficului. De asemenea, se vorbeste prea putin de supermarketuri, desi sunt principalele probleme de trafic in Bucuresti", afirma asociatia.
Mai mult, din lipsa unei strategii generale, liniile de transport in comun au ramas aproximativ la fel ca acum 20 de ani si nu mai corespund dinamicii actuale a orasului si a fluxului de angajati. Asa se face ca, de exemplu, nu exista mijloace de transport in comun care sa faca legatura directa intre Drumul Taberei si Baneasa.
Primaria recunoaste ca nu a luat in calcul toate aspectele
In replica, reprezentantii PMB afirma ca au luat in considerare aceste probleme, dar recunosc involuntar ca Master Planul nu este o strategie generala si, prin urmare, nu trateaza amplu si alte domenii relevante pentru traficul rutier, cum sunt cele mentionate de Asociatia "Salvati Bucurestiul". "Dezvoltarile care au un impact important asupra traficului si cererii de mobilitate in Bucuresti au fost luate in considerare, insa nu au fost analizate punctual, intrucat nu acesta este obiectivul Master Planului. Trebuie precizat insa ca Master Planul, prin baza de date unitara si Modelul de Transport realizat, face posibila realizarea de analize detaliate si pertinente pentru proiecte/cazuri singulare, dupa cum este necesar si solicitat", se arata intr-un raspuns remis redactiei de catre Primarie.
Totusi, PMB sustine ca in viitor se vor modifica si traseele de transport public.
NECONCORDANTA
» Una-i pe hartie, alta-i in trafic
Documentul prezentat de Primarie contine insa date care ne contrariaza. De pilda, potrivit calculelor facute de functionarii municipalitatii, viteza medie de deplasare a autoturismelor pe soselele orasului pare de-a dreptul optimista – o medie de 32 kilometri la ora. De exemplu, un drum care pleaca de la limita de sud a Bucurestiului pana la Piata Universitatii s-ar parcurge in 45 de minute. De asemenea, de la intersectia dintre Mihai Bravu si Splaiul Unirii pana in Piata Victoriei, una dintre cele mai aglomerate artere din oras, s-ar ajunge, potrivit Master Planului, in numai o jumatate de ora. "Au fost efectuate masuratori de viteza in trafic, pe 10 trasee principale. Precizam faptul ca Master Planul a luat in considerare un nivel mediu zilnic anual pentru componenta studiu de trafic", ne-au spus reprezentantii Primariei.
Am facut si noi traseul respectiv, iar rezultatele au fost cu totul altele. De exemplu, intr-o zi de vineri, la pranz, am obtinut intre Bulevardul Mihai Bravu si Piata Victoriei cu circa 20 de minute mai mult decat valorile avansate de Primarie. In schimb, distanta de la Piata Victoriei la Piata Universitatii am strabatut-o in mod miraculos in numai 4 minute. Cu o zi inainte insa, aceeasi distanta de numai doi kilometri am parcurs-o in 40 de minute.
ACUZATII
» Dezbaterea publica, o cacealma
Asociatiile civice sustin ca, de fapt, Master Planul de Transport nu a fost supus unei dezbateri publice reale. "Noi am fost chemati la o astfel de intalnire. Dar a fost un simulacru, s-a facut intr-o camera mica, unde incapeau cativa oameni. Apoi a fost o discutie in care fiecare a vorbit in limba lui. In final, ne-au spus ca ne vor raspunde in scris la propunerile noastre, dar eu cel putin nu am primit nimic", arata Nicusor Dan, presedintele Asociatiei "Salvati Bucurestiul". Camera de Comert Imobiliar a sustinut, la randu-i, ca e nevoie de un dialog mai serios pe aceasta tema: "Putem afirma ca realizarea acestui Master Plan este o initiativa laudabila, dar care reprezinta doar primul pas din ceea ce trebuie facut pentru o administrare inteligenta si eficienta a orasului".
Primaria Bucuresti sustine ca a trimis toate raspunsurile catre organizatiile civile. "Raspunsurile au fost transmise la intalnirea care a avut loc la sediul PMB. Nemultumirile asociatiei sunt nefundamentate si nu se datoreaza unui studiu temeinic elaborat pentru Master Planul PMB."
LA ALTII
» 150 miliarde dolari, pierderi in SUA
Pierderile economice cauzate de traficul aglomerat nu sunt o problema exclusiv romaneasca. Americanii au pierdut 78 miliarde dolari in 1999, potrivit studiului "Urban Mobility Study", realizat in 68 de mari centre urbane. Specialistii au calculat ca, in medie, americanii au inregistrat 4,5 miliarde ore de intarziere si au consumat in exces 21 miliarde litri de combustibil.
Un studiu mai recent sustine ca aceste pierderi pot ajunge chiar si la 150 miliarde dolari anual. Potrivit expertilor americani, numai in statul Oregon din cauza congestiilor in trafic se vor pierde anual, pana in 2025, 1,7 miliarde dolari si 16.000 de slujbe.
