Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Reporterii incognito Rl au negociat contracte pe spaga din partea unei primarii (VIDEO)

Reporterii incognito ai Romaniei libere au negociat cu firme private, abonate la contracte pe bani publici, incalcarea legilor privind licitatiile si mituirea unor primari. Jurnalistii s-au inteles cu reprezentantul unei firme din Craiova ca, dintr-un buget de 50.000 euro, 20.000 euro sa fie alocate pentru spagi si comisioane.

Share

Razvan Chiruta 0 comentarii

Actualizat: 16.03.2015 - 11:14

Reporterii incognito ai Romaniei libere au negociat cu firme private, abonate la contracte pe bani publici, incalcarea legilor privind licitatiile si mituirea unor primari. Jurnalistii s-au inteles cu reprezentantul unei firme din Craiova ca, dintr-un buget de 50.000 euro, 20.000 euro sa fie alocate pentru spagi si comisioane.

Afacerile cu statul raman cele mai profitabile si sigure din Romania, chiar si in perioade de criza economica. Succesul se bazeaza in cea mai mare parte  pe "cumetria financiara" care se creeaza intre firmele private si sefii institutiilor de stat. Primele primesc lucrari cu preturi umflate, cei din urma baga in buzunnar asa-numitele "comisioane". Desi fenomenul e cunoscut de multi oameni din administratie si economie, continua sa ramana in afara justitiei, deoarece foarte putini procurori sunt dispusi sa investigheze astfel de fapte. Romania libera arata cum functioneaza acest sistem. Am aflat chiar de la oamenii de afaceri care lucreaza deja cu primarii din tara cum se masluiesc licitatiile, cum se ridica preturile si de doua- trei ori si care sunt spagile care trebuie sa intre in conturile edililor.

Timp de mai multe saptamani am mers prin tara si am pretins ca suntem intermediarii unei primarii din Teleorman care vrea sa angajeze o firma specializata pentru amenajarea in comuna a unui parc de joaca si promenada. Ca sa primeasca contractul, toti intreprinzatorii cu care am discutat au fost de acord sa-i plateasca primarului nostru comisioane ce variau intre 10 si 40% din valoarea lucrarii. Intr-un caz, dintr-un proiect de 50.000 euro, numai comisioanele ar fi trebuit sa ajunga la 20.000 de euro.

"Marim preturile, sa-i dam si primarului 10%"

Prima firma cu care am pretins ca vrem sa facem afaceri a fost Eco Horticultura din Bucuresti, o companie care, potrivit site-ul propriu, a incheiat contracte de amenajari peisajere cu foarte multe institutii publice. Aceasta societate a lucrat pana acum pentru aproape toate primariile de sector din Capitala, pentru Ateneul Roman, Teatrul National Bucuresti, Federatia Romana de Fotbal, Banca Nationala, CET Vest sau Universitatea Politehnica Bucuresti. Eco Horticultura s-a ocupat inclusiv de amenajarea "celebrelor" spatii verzi din sectorul 4 – condus de primarul Cristian Popescu Piedone –, pe care le-a populat cu mineri, dinozauri si elefanti confectionati din plante. Inca de la prima intalnire, directorul general al firmei, Valentin Neagu, ne-a asigurat ca pentru orice lucrare adusa este dispus sa plateasca un comision.

Reporter.: Cat ar costa un tobogan din plastic?

Valentin Neagu: Vreo 39 milioane lei. Dar noi facem in asa fel sa ne incadram in suma totala a contractului.

R.: Il bagam la 45 de milioane.

V.N.: (rade) Comisionul de colaborare e 15-20%, in functie de valoarea lucrarii, care merge la colaborator sau la cine aduce contractul.

Existenta comisionului ne-a fost confirmata si de una dintre cele mai importante persoane din Eco Horticultura, Gica Olteanu, mama patronilor si director al companiei. I-am explicat acesteia ca primarul nostru dispune de 100.000 euro din bugetul comunei pentru amenajarea parcului, dar a conditionat acordarea contractului de primirea unei cote personale. Gica Olteanu ne-a explicat ca firma fiilor sai poate sa importe copaci tuia la pretul de 200 lei bucata, dar poate furniza astfel de pomi si din pepiniera proprie la doar 80 lei bucata. Prima "smecherie" pe care i-am propus-o atunci directoarei de la Eco Horticultura a fost sa ne furnizeze plante din productia proprie a firmei, dar sa le factureze ca si cum ar fi din import. Gica Olteanu nu s-a opus.

De altfel, femeia ne-a explicat ca a lucrat cu "sute de primarii" si s-a intalnit cu "sute de baieti" ca noi, care "au primit si ei partea lor". "Am avut baieti care ne-au adus lucrarea cu banii cash, n-au trecut 20 de minute si au venit pe partea cealalta si  au luat comisionul", a afirmat Gica Olteanu. Nici cand am trecut la negocierea spagii care trebuia sa intre in buzunarul primarului, directorul de la Eco Horticultura nu a manifestat vreo retinere.

Reporter: Cum ajunge ceva si la el (la primar – n.r.)?

Gica Olteanu: Pai, ce buget are alocat?

R.: 100.000 de euro.

G.O.: 100.000 de euro? Si ce vrea in astia? Vrea si gazon, vrea si plante?

R.: Da, da, da. si jucarii pentru copii.  Noi i-am explicat. Sa ia tuia de 800.000, dar sa ii bage la doua milioane pe factura.

G.O.: Da, asa e. Mai baieti, uite cum facem. Daca vreti voi sa facem o treaba, va dam voua 20%, ca ati venit cu asa ceva, si sa marim un pic preturile, sa-i dam lui 10%. Sa avem de unde. Ca altfel n-ai de unde. Un pic de colo ne intra, de la aia, la aia, cate un pic.

1.000 de euro – diferenta dintre dinozaurul din sectorul 4 si cel din Italia

Una dintre cele mai cunoscute lucrari executate de Eco Horticultura a fost cea realizata in sectorul 4 al Capitalei. Doar in zona Eroii Revolutiei au fost amplasate in 2008 aranjamente verzi sub forma de mineri (patru bucati a cate 1.127 euro fiecare, calculat la un curs mediu al BNR pentru anul trecut de 3,68 lei), doi dinozauri (de 5.750 euro bucata) si un elefant – care intre timp aproape s-a ofilit – la 3.147 euro, potrivit cifrelor furnizate de Biroul de presa al Primariei Sectorului 4. Din discutiile purtate incognito cu Valentin Neagu, directorul general Eco Horticultura, am aflat ca ornamentele respective au fost aduse din Italia. Am contactat si noi firma de profil Vannuci Piante, de unde am solicitat lista de preturi pentru astfel de decoratiuni verzi. Italienii vand un miner cu doar 800 euro si un dinozaur cu 4.800 euro.

Trebuie mentionat ca aceste tarife sunt valabile pentru vanzarea "la bucata", deci nu includ reducerile care se fac de obicei atunci cand se cumpara angro. Potrivit Primariei Sectorului 4, costul total al lucrarilor din zona Eroii Revolutiei a fost de 200.000 euro. Iar valoarea contractului pentru amenajarea, in 2008, a spatiilor verzi din intregul sector s-a ridicat la peste 9 milioane euro.

"Am facut si la Timisoara asa ceva"

Situatia descrisa de reprezentantii societatii bucurestene nu este, cu siguranta, izolata. Din acest motiv am vrut sa vedem si care sunt sumele pe care alte firme ce lucreaza cu primarii din tara sunt dispuse sa le plateasca drept comisioane.  Din Bucuresti am plecat la Deva, unde am gasit societatea Symbol Flowers, ce incheiase deja un contract cu primaria din oras. Mihaela, patroana firmei, s-a aratat mai intai reticenta fata de propunerea noastra. Ne-a spus ca suma propusa de noi pentru amenajarea unui parc – 50.000 euro – i se pare prea mare pentru a putea fi acoperita in acte. "Ce dracu’ sa pui acolo sa iasa suma? Mie mi se pare aberant", a sustinut ea. Apoi, hunedoreanca a descoperit un alt impediment: cum acopera in documentele oficiale taxele catre stat pentru comisioanele primarului. Mihaela a admis totusi ca spagile oferite celor din administratiile locale pentru a castiga contracte pe bani publici reprezinta o obisnuinta in Romania.

Mihaela: Asa se intampla daca mergi direct la primarie si tratezi: 20-30% se da spaga. Daca le merge asa, firmele de ce sa fie mai prejos?

Reporter: Primarul nostru fiind de tara, v-am zis, e baiat modest. Comuna e destul de mare, patru sate, dar… Un 10-15% ar fi OK, stiti…

M.: Da, da, da.

Mihaela ne-a indrumat pana la urma catre inginerul horticol al societatii Symbol Flowers, care s-a dovedit a fi un bun cunoscator atat in domeniul florariei, cat si al negocierii comisioanelor. Cristi a facut rapid o schita a viitorului parc, in baza fotografiilor oferite de noi, astfel incat in bani sa intre si comisionul de 15% pe care l-a cerut primarul.

Cristi: Bugetul este in jur de 1,5 miliarde lei, da?

Reporter: Cam asa. 1,5-2 miliarde.

C.: 15% tre’ sa-mi intre acolo. Si lucrarea-i pe factura?

R.: Da, normal. Sa platim si TVA din banii astia, sa nu ramaneti nici dumneavoastra pe gaura.

C.: Da, da, stiu, ca am mai lucrat.

R.: Sa-i ramana si lui.

C.: Da, da, da.

R.: Se poate, credeti ca se poate?

C.: Da. Am mai facut la Timisoara asa ceva.

Firma Symbol Flowers a mai lucrat cu institutii publice. In calitate oficiala de ziaristi, am solicitat informatii Primariei Deva, care ne-a raspuns ca a cumparat de la Symbol Flowers sase palmieri la pretul de 400 lei fiecare. Plantele au fost amplasate in cele trei sensuri giratorii din oras. De asemenea, din declaratiile patroanei Mihaela, societatea a mai incheiat contracte de lucrari si cu Primaria  Alba-Iulia.

"Peste tot pe unde am fost, am dat comision"

Cel mai "transparent" in ceea ce priveste explicarea metodelor prin care se pune mana pe un contract public s-a dovedit a fi administratorul firmei craiovene Meke Plants, Marian Mechenici. Cand ne-am intalnit cu acesta stiam ca Primaria Craiova a cumparat de la societatea lui 20 de palmieri cu preturi cuprinse intre 900 si 1.200 lei bucata. "Intretinerea acestora pe timpul verii (sapte luni) se ridica la suma de 91,48 lei/buc., iar pe timpul iernii (cinci luni) la suma de 58,52/buc.", se arata in comunicatul transmis Romaniei libere de primaria olteana.
Lui Marian Mechenici i-am explicat, de asemenea, ca primarul pe care il reprezentam e interesat sa investeasca intr-un spatiu verde, cu locuri de joaca si de promenada. Craioveanul a acceptat sa intre in "combinatie", dar a vrut sa stie de la inceput cati bani urma sa isi pastreze edilul.

Reporter: Primarul a alocat 50.000 euro pentru treaba asta. Sunt bani multi?

Marian Mechenici: Sunt suficienti. Acum e altceva. Eu sunt convins ca din banii astia o sa facem partea lui.

R.: Facem partea lui. Exact despre asta vorbim.

M.M.: Deci eu am dat, peste tot pe unde am fost am dat, pentru ca in ziua de azi e ceva firesc. Si nu poti altfel.

Odata lamurita problema comisionului, am vrut sa stim daca omul de afaceri cunoaste cum se pacalesc legile privind achizitiile din fonduri publici. Marian Mechenici a dovedit ca e priceput in domeniu. Astfel, am stabilit ca cea mai simpla metoda prin care primaria comunala poate cumpara plantele este cererea de oferta. Potrivit legii, pe aceasta cale, administratia locala solicita preturi de la cel putin trei firme de profil si o alege pe cea mai convenabila. Ca sa evitam surprizele si sa fim in limite legale, craioveanul ne-a asigurat ca dispune de alte doua firme-momeala, care sa vina cu oferte de pret fantoma mai ridicate. Singura conditie ceruta: consilierii locali sa fie de partea primarului nostru, pentru a vota fara comentarii actul normativ de incredintare directa.

Reporter: Cu incredintare directa ar fi bine, nu?

Marian Mechenici: Cu incredintare directa, pentru ca e cel mai simplu.

R.: Si mai aveti o firma?

M.M.: Am. Am mai multe firme.

R.: Cu care veniti cu contraoferte?

M.M.: Exact, cu contraoferte. Dar daca doriti cu incredintare directa…

R.: Consilierii sunt ai lui. 

M.M.: Asta este bine.

R.: Din 15 consilieri, primarul are zece.

M.M.: Deci asta este.

Dupa ce am batut palma, am stabilit clar care sunt cotele ce revin fiecaruia dintre parteneri. Astfel, din cei 50.000 euro care pe hartie ar fi aparut ca investitie in parc, 10.000 euro ar fi ajuns la primar, sub forma unui comision neoficial, iar 10.000 euro – noua, in calitate de intermediari. Lui Marian Mechenici ii ramaneau 30.000 euro, din care acesta spera sa retina aproximativ o treime ca profit.

M.M.: Acum, sa vorbim asa. Dumneavoastra spuneti cat bagam din banii astia si restul impartim.

R.: 30.000 euro sa bagam si 20.000 sa impartim. E OK?

M.M.: De acord, de acord.

R.:  In rest, cum se face, tot asa? La ceilalti cum ati lasat?

M.M.: Dom’le, eu am lucrat intre 15 si 25%.

"Urmatorul a umflat preturile"

Mechenici a acumulat cunostinte despre afacerile cu statul si din participari la alte licitatii organizate de institutii publice, dupa cum singur a recunoscut.

M.M.: Sa stiti ca eu am prins Primaria Craiova. Am avut si preturi bune si am fost si serios. Am avut un contract de un miliard si vreo 400.000. Urmatorul dupa mine a cerut trei miliarde jumatate. Adica peste jumate.

R.: Si acolo ati luat pe bune, sa inteleg?

M.M.: Da. Acolo a fost pe cinstite. Nu am avut ce sa fac.

R.: Si ati pierdut?

M.M.: Pana la urma, am castigat, am castigat un miliard. Urmatorul a umflat preturile. Bine, de ce le-a umflat n-am stiut atunci, fiind incepator.

R.: A dat spaga mult dincolo (la primarie – n.r.), nu?

M.M.: Probabil ca dadea si el la randul lui. Bine, si eu am dat.

Mecanismul dezvaluit de Romania libera arata, pe de o parte, de ce lucrarile publice sunt atat de scumpe si, pe de alta parte, de unde provin averile imense ale multor bugetari care pretind ca traiesc doar din salariu. Noi am sustinut in demersul nostru ca vrem sa facem doar un parc intr-o comuna din Teleorman. Ganditi-va insa la ce sume am fi ajuns daca intermediam constructia unei autostrazi!

Crosa de golf s-a transformat in tarnacop

Cu ocazia acestei investigatii, realizata sub acoperire, am reusit sa aflam ca "minerii" plantati in sectorul 4 al Capitalei la initiativa primarului Cristian Piedone ascund un secret. Valentin Neagu, director general al Eco Horticultura, ne-a explicat ca la origine acestia au fost jucatori de golf. "Cand am mers in Italia sa luam plante, am cerut mineri, dar aia nu aveau mineri. Asa ca am luat jucatori de golf. Am modificat crosa aia, ca el de fapt vroia sa dea asa cu crosa, si l-am facut miner", povesteste Valentin Neagu. Crosa italiana a devenit tarnacop romanesc.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...