Cum poti sa mori cu zile la usa camerei de garda

Ce are de facut un roman care locuieste intr-o localitate izolata daca intr-o noapte il loveste boala? Poate merge la un centru medical de permanenta, acolo unde gaseste un medic care este pregatit sa-i acorde ajutor 24 de ore din 24. Acesta ...

Share

Razvan Chiruta 0 comentarii

08.10.2008 - 00:00

Ce are de facut un roman care locuieste intr-o localitate izolata daca intr-o noapte il loveste boala? Poate merge la un centru medical de permanenta, acolo unde gaseste un medic care este pregatit sa-i acorde ajutor 24 de ore din 24. Acesta este raspunsul pe care l-ar da orice oficial din Ministerul Sanatatii daca ar fi pus in fata unei asemenea intrebari. Teoretic, ar avea dreptate. In Romania, dupa 2002, autoritatile au inceput sa deschida mai multe camere de garda in zonele in care de regula salvarea ajunge foarte greu sau deloc. La orice ora din zi si din noapte, oamenii ar trebui sa gaseasca aici un ajutor in caz de urgenta medicala.

 

Lucrurile nu stau insa, in realitate, asa cum pretind autoritatile. "Romania libera" demonstreaza astazi ca, in multe cazuri, aceasta masura nu functioneaza si ca sistemul sanitar romanesc le-a tras din nou o teapa contribuabililor. Reporterii ziarului au vizitat mai multe centre medicale din cateva judete din sudul tarii si au avut parte numai de surprize neplacute: unele camere de garda nu au existat niciodata, altele au fost inchise intre timp. O alta situatie intalnita a fost aceea in care centrele erau pregatite sa ofere ajutor, dar medicii nu au vrut sa le deschida usa pacientilor.

 
"Pana ajunge ambulanta la noi, murim cu zile." Acesta este "raspunsul-cadru" pe care-l primesti aproape de fiecare data cand ii intrebi pe romanii care nu traiesc intr-un oras mare cum se descurca atunci cand au o urgenta medicala. Lucrurile ar fi trebuit insa sa se imbunatateasca in ultimii ani. Asta, pentru ca Ministerul Sanatatii a initiat inca din 2002 deschiderea de centre de permanenta care sa asigure asistenta medicala de urgenta in comunitatile mai indepartate de statiile de salvare. A fost o idee laudabila, dar aplicarea ei a intampinat dificultati inca de la inceput. Cele mai mari probleme s-au dovedit a fi asigurarea unui spatiu pentru functionare si dotarea cu instrumentar medical pentru urgente. In putine cazuri s-a reusit. In rest, doctorii fie au incercat sa supravietuiasca cu bani din propriul buzunar, fie au cerut ajutorul unor fundatii. Reporterii "Romaniei libere" au constatat insa ca multe dintre unitati s-au inchis pur si simplu.

Distanta de la teorie la practica
Mai intai am vrut sa vedem cum functioneaza centrele medicale din judetul Giurgiu. Pe pagina de internet a Casei Judetene de Asigurari de Sanatate exista un tabel cu cinci astfel de unitati care pe hartie apar ca fiind functionale. Am vrut sa aflam daca lucreaza si in realitate si daca oamenii pot fi ajutati in caz de urgenta medicala, "24 de ore din 24, inclusiv sambata si duminica", dupa cum se arata intr-un comunicat al Ministerului Sanatatii. Prima noastra destinatie a fost orasul Mihailesti. Am ajuns in localitate in jurul orei 24.00. Intentionam sa le cerem medicilor o banala aspirina pentru o durere de cap. Am avut surpriza sa descoperim ca nici macar acest medicament care se gaseste in orice farmacie nu poate fi obtinut de la centrul de permanenta de aici. Cladirea in care ar fi trebuit sa functioneze respectiva unitate zacea in intuneric, iar un lacat mare era pus pe usa. Am batut la geamul unui vecin care ne-a confirmat ca acolo nu se mai asigura garda de mult timp.
 
» Reporter: Zi-mi si mie, dispensarul aici e? Centrul de permanenta unde e?
Vecin: E aici, dar e inchis. Nu-i nimeni, boss.

» Reporter: Pai si noaptea nu e permanenta, nu e cineva de garda?
Vecin: Nu e, nu e, boss.

» Reporter: Aveam nevoie de o aspirina, ma doare capul de nu mai pot si stiam ca aici e centru de permanenta.
Vecin: Nu e, nu e, boss.
 
Ne-am lamurit cat de "functional" era centrul de permanenta medicala din Mihailesti. Am cerut amanunte insa si de la paznicul primariei. Cand il rugam sa ne indrume spre centrul medical, omului i se pare firesc sa ne indrepte spre singura institutie publica ce asigura permanenta in Mihailesti, si anume Politia. Aici agentii de serviciu ne-au oferit o solutie surprinzatoare pentru durerea noastra de cap.

Agent: Ce cautati?
» Reporter: Centrul de permanenta aici e, sefu’? Dispensar…
A.: Nu avem aici asa ceva. Daca nu este… Cum sa fie daca nu este?

» R.: Nici un medic, nimic?
A.: Nu este nici un medic aici…

» R.: Ma ia asa cu astupus, ma doare capul. O aspirina nu gasesc si eu?
A.: Aici e politia, mai omule. Daca vrei un baston, iti dam (rade).

» R.: Nu, ca ala da o durere de cap si mai mare…
A.: Pai si eu am o durere de cap de-mi vine sa plang. Era acolo pe timpul noptii, dar nu mai e. E inchis.

» R.: si nici farmacie? Numai in Bucuresti?
A.: Deci, nimic, nimic. Uite farmacie aici, dar e inchis. La fel si in partea ailalta. Deci n-aveti aici de nici o culoare. Vedeti la intrare in Bucuresti. Chiar la intrare in Rahova sunt doua farmacii non-stop acolo.

Asadar, daca un locuitor din Mihailesti are o urgenta, trebuie sa bata 20 de kilometri pana in Capitala. Ce face insa daca ii e foarte, foarte rau sau nu dispune de o masina? Raspunsul ni-l da acelasi paznic de la primarie.

» Reporter.: si ambulanta de aici de unde vine, de la Giurgiu? In cat timp vine?
Paznic.: Vine greu de tot, aici mori cu zile.

"Ne-a inchis SANEPID-ul pentru ca nu aveam conditii"
Am revenit la Mihailesti a doua zi, in timpul programului obisnuit de lucru. De data aceasta, dispensarul era deschis. La lumina zilei, descoperim o cladire darapanata, cu tencuiala cazuta, cu panze de paianjen pe la stresini. Nici macar firma de pe cladire nu mai are toate literele. Ne intampina o asistenta care ne confirma ca centrul de permanenta din Mihailesti a fost inchis in urma cu vreo doi ani, pentru ca nu corespundea din punct de vedere sanitar.

» Reporter: Mai functioneaza aici centrul de permanenta?
Asistenta: Nu, pentru ca n-am avut conditii. Ni l-au inchis Casa de Asigurari si SANEPID-ul.

» R.: Dar in cat timp ajunge salvarea de la Giurgiu?
A.: Ei, face cam 45 de minute.

"La ora asta nu intrati decat cu paznicul de la primarie"
A doua oara ne-am incercat norocul in Calugareni, comuna traversata de DN 5 Bucuresti-Giurgiu. O ambulanta poate ajunge aici destul de repede, pentru ca soseaua este modernizata. Cu toate acestea am gasit un centru de permanenta functional. Din pacate, asta nu ne-a ajutat cu nimic. De serviciu era medicul Maria Rusu, care s-a speriat atat de tare cand i-am batut la usa, incat nu a vrut sa ne deschida. Nu am induplecat-o nici cand i-am spus ca ne simtim rau, nici dupa ce i-am dezvaluit ca suntem jurnalisti.

» Reporter: Doamna doctor este?
Maria Rusu: Eu sunt!

» R.: Fiti amabila, am si eu o durere de cap ingrozitoare. Un Saridon aveti cumva? O aspirina?
M.R.: Nu am…

» R.: Nu aveti nimic aici?
M.R.: Nimic. Calmante nu am.

» R.: Dar e centru de permanenta aici? O ambulanta aveti?
M.R.: Daca veniti cu pacientul, da.

» R.: De fapt, noi suntem de la "Romania libera" si vroiam sa vedem…
M.R.: Posibil, dar la ora asta, daca vreti sa intrati mai multi, intrati cu paznicul de la primarie.

» R.: O camera de garda exista aici?
M.R.: Exista, dar nu asa… Pentru urgente adevarate exista.

Am revenit la Calugareni a doua zi. La centrul de permanenta, in locul doctorului de serviciu am gasit usa inchisa si un bilet in geam, care ne avertiza ca este plecat la Giurgiu. L-am sunat pe medic la numarul de telefon afisat pe geam si i-am spus ca avem nevoie de ajutorul lui. Era ora doua si jumatate dupa-amiaza.

» Reporter: Buna ziua, domnule doctor. Sunt un pacient. Imi puteti spune in cat timp ajungeti, as avea nevoie de niste pastile.
Aristide Ion: Pe la ora patru, mai devreme nu, ca abia acum am ajuns la Giurgiu.


» R.: Aici e centru de permanenta?
A.I.: Centru de permanenta, da. Dar sunt plecat la Casa de Asigurari, am niste probleme aici.

» R.: Dar un alt doctor nu este?
A.I.: Deocamdata nu e. Dar imediat ce termin, vin spre dumneavoastra. Daca asteptati, poate vin si la trei si jumatate.

Abia in ziua urmatoare Aristide Ion ne-a sunat ca sa afle pentru ce l-am cautat. Cand a auzit ca suntem de la "Romania libera", s-a pornit intr-o avalansa de scuze. "Am fost plecat pana la Giurgiu, pentru ca la inceputul fiecarei luni trebuie sa depun mai multe decontari, documente, justificari. De exemplu, trebuie sa urmarim daca asiguratii mai lucreaza acolo unde au declarat initial si daca mai platesc asigurarea. E o treaba complicata, sunt cateva mii de oameni in satele pe care le avem in jurisidictie. Dar m-am intors repede. Pana la doua am consultat, apoi am mers la Giurgiu si la 15.30 am fost deja inapoi. si apoi sunt iar de permanenta. Daca in timpul asta se intampla sa vina un caz urgent, mai am un coleg care face vizite in satele din jurisdictia noastra. Venea dumnealui. Eu de asta i-am spus femeii de serviciu sa puna in geam numarul meu de telefon."
Aristide Ion ne-a explicat si motivul pentru care colega sa, care a fost in serviciul de noapte, a refuzat sa ne ajute. "Doamna Maria Rusu nu v-a dat drumul in centru pentru ca au mai intrat de vreo cateva ori golani si i-au creat probleme. De atunci se teme si nu mai da drumul oricui."

Un telefon spre nimeni
Un alt centru de permanenta testat de noi a fost cel din comuna Comana. Spatiul medical de aici este amplasat intr-o cladire veche, impozanta prin dimensiuni, dar imbatranita pe dinafara. Inauntru nu am reusit sa intram, pentru ca atat noaptea, cat si a doua zi, cand am revenit in zona, respectiva unitate a ramas inchisa cu lacatul. Asta, desi operatorii de la serviciul de urgenta 112 sunt convinsi ca acest centru functioneaza si ar fi putut sa ne ofere asistenta medicala pe loc.

Discutie prin telefon
» Reporter.: Fiti amabila, sunt in Comana. Exista aici un centru de permanenta, aveti idee?
Operator 112: Nu stiu daca exista. (Verifica.) Da, stati ca exista. Va pot da un numar de telefon de acolo, nu stiu exact unde e amplasat.

Am sunat, dar nu ne-a raspuns nimeni. 

"Inacceptabil in secolul XXI"
Centrele de permanenta medicala au intampinat greutati inca din primele zile de activitate. Doctorii din comuna Sadova, judetul Dolj, au povestit pentru revista medicala Medic.ro ca in primul an de functionare a centrului de aici, in 2002, au aparut doua mari deficiente: "dotarea necorespunzatoare si inexistenta unei locatii stabile, deoarece necesita informarea pacientului despre locatia medicului de serviciu si deplasarea la cabinetul acestuia". Aceasta din urma problema s-a rezolvat in 2003, cand doctorii au primit de la autoritatile locale o incapere. Din pacate, au aparut alte piedici ulterior.

"La cele doua mari deficiente se adauga absenta unei surse de finantare pentru trusa de urgenta, medicul suportand financiar rezolvarea urgentelor", scriu doctorii din Sadova, care isi amintesc ca tot atunci nu era foarte clar cine plateste asistentele medicale, dar si femeia de serviciu si utilitatile. Acestea s-au rezolvat o data cu aparitia noii legi din 2004, dar, din nou, au aparut alte dificultati in loc. "Toate eforturile noastre de a identifica metodele prin care sa dotam centrul cu echipamente medicale s-au dovedit sortite esecului din cauza vidului legislativ. In prezent, suntem in contact cu diverse ONG-uri pentru identificarea unor surse de finantare."
Asa se face ca, desi centrul de permanenta medicala trebuie sa rezolve, mai ales, urgentele care apar intr-o comuna, dotarea acestora nu corespunde acestei misiuni. "In momentul prezentarii, pacientul asteapta din partea noastra o atitudine profesionista si o interventie logistica demna de orice institutie similara europeana. Este punctul slab al functionarii acestor centre si calcaiul lui Ahile pentru probitatea profesionala a medicului. Imposibilitatea diferentierii pe baza de dovezi a unei dureri precordiale, din cauza lipsei unui EKG, obliga medicul sa-si puna in functiune flerul clinic, fapt inacceptabil in secolul XXI." Interesant e ca articolul din Medic.ro, care relateaza despre aceste probleme, este semnat de toti medicii care lucreaza la centrul de permanenta din Sadova.

In Prahova nu mai functioneaza nici un centru
Programul prin care taranilor trebuia sa li se asigure asistenta medicala de urgenta permanent nu functioneaza nici in alte judete ale tarii. In Prahova, de exemplu, nici unul din centrele medicale care fusesera inscrise in program nu mai exista.
Directorul Autoritatii de Sanatate Publica Prahova, Cristina Podea, a refuzat sa ne explice care este cauza desfiintarii acelor unitati. "Ar trebui sa vorbiti cu purtatorul nostru de cuvant", a declarat directorul.
De altfel, Ministerul Sanatatii si casele de asigurari de sanatate din judetele Giurgiu si Prahova au evitat pana acum sa ne dea un raspuns referitor la nefunctionarea centrelor de permanenta.

Responsabilitatea, impartita
Responsabilitatea pentru starea dezastruoasa in care se afla centrele de permanenta medicala din tara este impartita intre Ministerul Sanatatii, casele judetene de asigurari de sanatate si autoritatile locale. Potrivit legii, ministerul trebuie sa aloce fonduri pentru medicamente, materiale sanitare si truse de urgenta, iar prin directiile teritoriale de sanatate ar trebui sa se ocupe de arondarea comunelor la aceste centre, de distribuirea instrumentarului sanitar, de instruirea personalului si de controlul activitatii lor.
Casele de sanatate au obligatia sa plateasca medicii pentru munca depusa in aceste centre, in regim de camera de garda. Autoritatile locale sunt cele care asigura spatiul pentru functionarea unitatilor, asigurarea personalului auxiliar (femeie de serviciu, paznic) si plata utilitatilor.

Citește totul despre:

Comentarii