-0.8 C
București
miercuri, 19 ianuarie 2022
AcasăSpecialInterviu cu George Soros: Uniunea Europeană este pe marginea prăpastiei (II)

Interviu cu George Soros: Uniunea Europeană este pe marginea prăpastiei (II)

Cunoscutul om de afaceri american George Soros afirmă în partea a doua a interviului acordat lui Gregor Peter Schmitz că premierul ungar Victor Orban atacă valorile Uniunii Europene din interior, în vreme ce Putin le atacă din exterior. Mai mult, afirmă că marii lideri ai Europei au fost gestionat greșit cazul Grecia încă de la început și avertizează că UE fără Regatul Unit ar duce la o uniune și mai slăbită. La precizarea că viziunea asupra viitorului este sumbră, miliardarul răspunde prin faptul că “este mult mai bine să privim realitatea dură drept în față decât să ne prefacem că nu o vedem”. Doar așa pot fi rezolvate problemele grave cu care se confruntă UE, crede George Soros.

Acest interviu acordat de George Soros lui Gregor Peter Schmitz a fost publicat inițial în New York Review of Books. România liberă are drept exclusiv de publicare în limba română. Prima parte a fost publicată în ediția noastră din 21 ianuarie 2016.

Citește și: Interviu cu George Soros: Uniunea Europeană este pe marginea prăpastiei (I)

Gregor Peter Schmitz: De ce planul dumneavoastră ar împiedica refugiații să inunde Europa?

George Soros: Noi susținem o politică europeană comună în domeniul azilului, care ar reafirma controlul asupra granițelor europene, mai degrabă decât asupra celor naționale, și le-ar permite solicitanților de azil să ajungă în Europa într-un mod sigur și ordonat și într-un ritm care să reflecte capacitatea UE de a-i primi. Orbán susține utilizarea granițelor naționale pentru a împiedica intrarea migranților.

G.P.S.: Și cine iese câștigător din acest conflict?

G.S.: În Ungaria, Orbán a avut câștig total. Ceea ce este mai preocupant este că începe să câștige și în Europa. Se va lupta cu Merkel pentru conducerea Europei. Și-a lansat campania la conferința din septembrie 2015 a partidului Uniunea Creștin-Socială din Bavaria (partidul-soră al Uniunii Creștin-Democrate a lui Merkel) și a făcut acest lucru mână în mână cu Horst Seehofer, președintele german al partidului. Iar această luptă este una reală. Sunt atacate valorile și principiile pe care a fost fondată Uniunea Europeană. Orbán le atacă din interior, Putin din exterior. Amândoi încearcă să determine renunțarea la subordonarea suveranității naționale în fața unei ordini supranaționale, europene.

Putin merge chiar mai departe: el vrea înlocuirea statului de drept cu statul de forță. Amândoi vor întoarcerea la o epocă demult apusă. Din fericire, Merkel a luat această provocare în serios. Ripostează, iar eu o sprijin nu doar prin vorbe, ci și prin fapte. Fundațiile mele nu se implică doar în activități de susținere a unor cauze, ci încearcă să aibă o contribuție pozitivă concretă. În 2013 am înființat o fundație în Grecia, Solidarity Now. Am văzut clar că Grecia, în situația sa de sărăcire, urma să aibă dificultăți în îngrijirea numărului mare de refugiați blocați acolo.

G.P.S.: De unde vin banii pentru planul dumneavoastră?

G.S.: Ar fi imposibil pentru UE să finanțeze aceste cheltuieli din bugetul actual. Ar putea, însă, să strângă aceste fonduri prin emiterea de obligațiuni pe termen lung, făcând uz de ratingul său de împrumutare AAA, în cea mai mare parte nevalorificat. Sarcina rambursării ar putea fi distribuită în mod echitabil între statele membre care acceptă refugiați și cele care refuză să facă acest lucru sau care impun restricții speciale. Nu mai trebuie să menționez că aici eu și doamna cancelar Merkel ne situăm pe poziții diferite.

G.P.S.: V-ați retras de la conducerea fondului dumneavoastră de hedging și vă dedicați în prezent în totalitate fundației. Care sunt principalele dumneavoastră proiecte?

G.S.: Sunt prea multe ca să le pot enumera. Se pare că suntem implicați în majoritatea chestiunilor politice și sociale arzătoare din întreaga lume. Însă aș dori să menționez în mod special Institutul pentru o Nouă Gândire Economică (INET) și Universitatea Central Europeană (CEU), deoarece s-a declanșat o revoluție a științelor sociale, iar eu sunt profund implicat atât personal, cât și prin intermediul fundațiilor mele. Cu ajutorul științelor naturii, omenirea a preluat controlul asupra forțelor naturii, însă capacitatea noastră de autoguvernare nu a menținut ritmul realizărilor din domeniul științelor naturii. Avem capacitatea de a ne distruge propria civilizație și suntem chiar pe cale să facem acest lucru.

G.P.S.: Imaginea dumneavoastră despre viitorul nostru este sumbră.

G.S.: Dar este o opinie părtinitoare și este așa în mod deliberat. Recunoașterea unei probleme este o invitație la a face ceva pentru a o rezolva. Aceasta este principala lecție pe care am învățat-o în perioada de formare a vieții mele, în 1944, când naziștii au ocupat Ungaria. Probabil nu aș fi supraviețuit dacă tatăl meu nu ar fi făcut rost de acte de identitate false pentru familia lui (și pentru mulți alții). El m-a învățat că este mult mai bine să privim realitatea dură drept în față decât să ne prefacem că nu o vedem. Odată ce suntem conștienți de pericole, șansele de supraviețuire sunt mult mai mari dacă ne asumăm anumite riscuri decât dacă ne amestecăm cu teamă în mulțime. De aceea, eu m-am educat în așa fel încât să mă uit întotdeauna la partea întunecată. Acest lucru mi-a fost de folos pe piețele financiare și mă ghidează și acum în acțiunile mele de filantropie politică. Atât timp cât pot găsi o strategie câștigătoare, indiferent cât este de greu, nu mă dau bătut. Pericolul dă naștere oportunităților. Întotdeauna cel mai adânc întuneric este înainte de zorii zilei.

G.P.S.: Care este strategia dumneavoastră câștigătoare pentru Grecia?

G.S.: Ei bine, nu am una. Cazul Greciei a fost gestionat greșit încă de la început. Atunci când criza din Grecia s-a manifestat pentru prima dată, către sfârșitul anului 2009, UE, condusă de Germania, a sărit în ajutor, însă a perceput dobânzi punitive pentru împrumuturile oferite. Din acest motiv datoria națională a Greciei a devenit nesustenabilă. Și aceeași greșeală a fost repetată în cursul negocierilor recente. UE a vrut să-l pedepsească pe prim-ministrul grec Alexis Tsipras și în special pe fostul lui ministru al finanțelor, Yanis Varoufakis, neavând totodată altă opțiune decât să evite intrarea în incapacitate a Greciei. În consecință, UE a impus condiții care vor împinge Grecia către o și mai mare depresiune.

G.P.S.: Este Grecia o țară interesantă pentru investitorii privați?

G.S.: Nu atât timp cât face parte din zona euro. Cu euro ca monedă, este puțin probabil ca această țară să prospere, deoarece rata de schimb este mult prea ridicată pentru a fi competitivă.

G.P.S.: Cât de mult vă îngrijorează faptul că în mijlocul tuturor acestor crize, un stat membru important, cum este Regatul Unit, ia în considerare ieșirea din Uniunea Europeană?

G.S.: Foarte îngrijorat. Sunt ferm de părere că Regatul Unit ar trebui să rămână în Europa nu doar din motive economice, ci mai întâi din motive politice. UE fără Regatul Unit ar fi o uniune mult slăbită.

G.P.S.: Sondajele arată totuși că majoritatea britanicilor sunt în favoarea unui Brexit, adică în favoarea ieșirii din UE.

G.S.: Campania pentru Brexit a indus cu bună știință publicul în eroare. În prezent, Regatul Unit se bucură de cea mai favorabilă înțelegere cu Europa. Are acces la o piață comună spre care se îndreaptă aproape jumătate din exporturile țării, fără să se confrunte în același timp cu povara aderării la zona euro.

G.P.S.: De ce nu este comunitatea britanică de afaceri mai vocală în privința dezavantajelor Brexitului?

G.S.: Conducerile corporațiilor multinaționale care și-au consolidat capacitățile de producție în Regatul Unit ca o platformă de lansare către piața comună sunt reticente să afirme public că se opun Brexitului, deoarece nu vor să se amestece într-o dezbatere politică în care clienții lor au puncte de vedere diferite. Dar dacă le adresați această întrebare în privat, așa cum am făcut eu, veți vedea că vor confirma această opoziție.

Campania pro Brexit a încercat să convingă publicul britanic că este mai ușor ca țara să stea în afara pieței comune decât să facă parte din ea. Campania s-a putut desfășura în voie deoarece guvernul a dorit să lase impresia că așteaptă un moment mai bun.

G.P.S.: Mult timp, Europa – și lumea în general – au putut conta pe China ca un motor de creștere și de creditare.

G.S.: Istoric vorbind, China este încă cea mai importantă țară. Încă are acumulate rezerve foarte mari de valută.

G.P.S.: Și aceste rezerve vor ține țara la adăpost?

G.S.: China își epuizează foarte rapid rezervele. De asemenea, se bucură și de un imens depozit de încredere din partea populației chineze: mulți poate nu înțeleg cum funcționează cu adevărat regimul chinez, dar cred că un regim care a reușit să depășească atâtea probleme știe ce face. Totuși, acest depozit de încredere se epuizează și el într-un ritm deosebit de rapid, deoarece conducerea a făcut numeroase greșeli. Președintele Xi Jinping poate continua politicile actuale aproximativ încă trei ani, dar în acest timp China va exercita o influență negativă asupra restului lumii prin consolidarea tendințelor deflaționiste care sunt deja predominante. China este responsabilă pentru o mai mare parte din economia mondială decât oricând în trecut, iar problemele cu care se confruntă nu au fost niciodată mai dificil de controlat.

G.P.S.: Poate președintele Xi să se ridice la înălțimea așteptărilor?

G.S.: Abordarea lui Xi are un viciu fundamental. El a preluat controlul direct al economiei și al securității. Dacă ar reuși să implementeze o soluție orientată către piață ar fi mult mai bine pentru lumea întreagă și pentru China. Dar o soluție de piață nu este posibilă în absența unor modificări politice. Corupția nu poate fi combătută fără o presă independentă. Și tocmai o presă independentă Xi nu este dispus să permită. În această privință, el se apropie de Rusia lui Putin mai mult decât de idealul nostru de societate deschisă.

G.P.S.: Cum evaluați dumneavoastră situația din Ucraina?

G.S.: Ucraina a realizat un lucru aproape incredibil supraviețuind doi ani în fața atât de multor dușmani. Însă are nevoie de mult mai mult sprijin din afară, deoarece și-a epuizat forțele. Ținând Ucraina din scurt din punct de vedere financiar, Europa repetă greșeala pe care a făcut-o în Grecia. Vechea Ucraină avea multe în comun cu vechea Grecie – era dominată de oligarhi și serviciul public era exploatat de persoane care își foloseau funcțiile pentru propriul profit, în loc să stea în slujba cetățeanului. Dar acum există o nouă Ucraină care dorește să fie opusul celei vechi. Rada a adoptat recent un buget pentru 2016 care îndeplinește condițiile impuse de FMI. Acum este momentul să fie oferită perspectiva asistenței financiare suplimentare de care noua Ucraină are nevoie pentru a realiza reforme radicale. Astfel, țării i s-ar permite nu doar să supraviețuiască, ci și să prospere și să devină o destinație atractivă pentru investiții. Reîntoarcerea noii Ucraine la vechea Ucraină ar fi o greșeală fatală deoarece noua Ucraină este unul dintre cele mai valoroase active ale Europei atât în vederea rezistenței în fața agresiunii ruse, cât și pentru restabilirea spiritului de solidaritate care a caracterizat Uniunea Europeană la începuturile sale.

G.P.S.: Mulți îl critică pe Președintele SUA, Barack Obama, pe motiv că ar fi prea slab în legătură cu Rusia.

G.S.: Și au dreptate. Putin este tacticianul suprem care a intrat în conflictul din Siria deoarece a sesizat o oportunitate de a îmbunătăți imaginea Rusiei în fața lumii. Era gata să insiste până în momentul în care întâlnea o rezistență serioasă. Președintele Obama ar fi trebuit să-l contracareze mai devreme. Dacă Obama ar fi declarat închis spațiul aerian al Siriei atunci când Rusia a început să furnizeze echipamente militare la scară largă, Rusia ar fi fost obligată să respecte această măsură. Tot ce a dorit Obama însă a fost să evite orice posibilitate de confruntare militară directă cu Rusia. Prin urmare, Rusia a instalat rachete antiaeriene, iar Statele Unite au fost nevoite să împartă controlul spațiului aerian de deasupra Siriei cu Rusia. Aproape că am putea spune că prin doborârea avionului rusesc de luptă, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan i-a făcut o favoare lui Obama. Putin a fost nevoit să admită că aventura lui militară s-a lovit de o opoziție puternică, iar acum pare gata să accepte o soluție politică. Acesta este un lucru promițător

Mai există și ISIS, și atacurile teroriste care amenință să compromită valorile și principiile civilizației noastre. Teroriștii vor să-i convingă pe tinerii musulmani că nu există nicio alternativă la terorism și că dacă vor asculta de cei precum Donald Trump, vor reuși.

G.P.S.: Nu pot să nu să întreb. Îl cunoașteți pe Trump?

G.S.: Acum mulți ani, Donald Trump a vrut la un moment dat ca eu să fiu principalul locatar al uneia dintre primele lui clădiri. Mi-a zis: „Vreau să vii în această clădire. Prețul poți să-l stabilești tu”. Răspunsul meu a fost „Mă tem că nu-mi pot permite”. Și l-am refuzat.  

Cele mai citite

Cum l-a protejat sistemul pe Fritz să nu ajungă un nou caz Djokovic

Pentru că nu are nicio idee clară de dezvoltare sportivă și culturală, Dominic Fritz, primarul userist al Timișoarei, a anunțat că a gestionat 115...

Incindent la metrou Lujerului! O femeie a încercat să împingă oamenii pe șine

A fost alertă la metrou, în stația Lujerului! O femeie a încercat să împingă mai mulți călători pe șinele de tren. Întâmplarea s-a petrecut...

Germania a depășit 100.000 de cazuri COVID într-o zi

Germania a depăşit 100.000 de cazuri zilnice de COVID-19 pentru prima dată de la începutul pandemiei, potrivit cifrelor publicate în această dimineaţă de Institutul...
Ultima oră
Pe aceeași temă