9.7 C
București
vineri, 22 octombrie 2021

INTERVIU. Arafat este acuzat că refuză, în cazul dezastrelor, ajutorul ambulanțelor private. Președintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private: Mi se pare aberant să nu cooptezi toate resursele disponibile

Tragedia de anul trecut din clubul Colectiv, accidentele rutiere cu zeci de victime sau simularea unui cutremur devastator au demonstrat lipsa interesului autorităţilor cu atribuţii în intervenţia de urgenţă faţă de un parteneriat cu furnizorii de servicii private, care ar putea susţine eforturile de salvare a vieţilor omenești.

Cel mai recent exemplu al dezinteresului pentru o astfel de colaborare este exerciţiul de amploare SEISM 2016, coordonat de Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă în București și Iași, pe parcursul a două zile. 

Rezultatele scenariului: 1.500 de morţi, 3.910 de răniţi și 2.600 de persoane sinistrate doar în București, în urma unui cutremur cu magnitudine 7 pe scara Richter. În Iași au fost salvate 50 de persoane aflate în situaţii critice. Este vorba de unul dintre cele mai mari exerciţii de intervenţie în caz de dezastre din ultimii ani, în care au fost angrenaţi mii de angajaţi din structurile de intervenție, dar și mașini de salvare, elicoptere și alte autospeciale. Și totuși, sistemul privat de sănătate, prin structurile sale – spitale și ambulanţe private – nu a fost chemat să participe la intervenţiile în caz de cutremur devastator. 

Cristian Hotoboc, președintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED, a declarat în exclusivitate pentru „România liberă“ că este discriminatorie decizia de a nu implica resursele private în nici un exerciţiu ori simulare realizat până în acest moment. 

România liberă: Ambulanțele private au participat la exercițiul SEISM 2016?
Cristian Hotoboc
: Am urmărit cu atenţie exerciţiul și am aflat, în timpul unei raportări realizate de dl Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, că 7 ambulanţe private ar fi fost chemate pentru a suplimenta resursele de la stat și pentru a acoperi alte intervenţii necesare, pe lângă cele de urgenţă, provocate de cutremur. Înţeleg de aici că nu au participat, efectiv, la exerciţiile de salvare propriu-zise. Cu siguranţă, dacă scenariul ar fi fost o situaţie reală, pe care nu ne-o dorim, mulţi oameni ar fi fost privaţi de o șansă – aceea de a fi salvaţi. 

Și care ar fi explicaţia pentru această reticenţă din partea șefului DSU?
C.H.: Dânsul zice că, dacă sistemul privat ar fi cooptat în acest sistem de urgenţă, practic s-ar pierde controlul asupra sistemului de intervenţie rapidă. Nouă ni se pare exagerat să gândești așa, mai ales că dl Arafat a început cu ambulanţa SMURD dintr-o idee privată, deci iniţial a făcut Fundaţia pentru SMURD, care este tot un ONG specializat în servicii de transport de urgenţă.  

S-a văzut că la incidente de amploare, inclusiv accidentul cu victime multiple de pe Autostrada Soarelui, este nevoie de angrenarea tuturor forţelor de intervenţie disponibile, inclusiv din sistemul privat, cum se întâmplă și în alte ţări.
C.H.: Exact, sistemul se coordonează  și cu furnizorii privați, pentru că, în caz de dezastre, atunci nu mai trebuie să ţinem seama de orgolii și toţi trebuie să punem umărul și să încercăm să salvăm cât mai multe victime. Dacă noi nu suntem cooptaţi în astfel de exerciţii atunci când se fac, bineînţeles că în momentul producerii unor calamităţi nu vom ști cum să acţionăm și totul va fi haotic, așa cum vedem că s-a întâmplat și în cazul Colectiv, unde de alt­fel ambulanţele private au vrut să intervină și au fost ţinute la poartă.  Mi se pare aberant ca în astfel de situaţii, când chiar este nevoie de toate resursele disponibile, să nu cooptezi serviciile private. 

Este vorba de latura financiară, cumva temerea că s-ar încerca privatizarea sistemului sanitar în ansamblu printr-o astfel de colaborare?
C.H.: Cred că aceasta este temerea, dar este nefondată, pentru că, dacă ne uităm la sistemul medical din ziua de astăzi, cam 90% din serviciile medicale sunt private, de la medicina de familie, ambulatoriul de specialitate, investigaţiile paraclinice și chiar și partea de spitalizare. Ceea ce nu este un lucru rău, pentru că până la urmă sistemul de asigurări sociale de sănătate este creat în așa fel încât să plătească servicii medicale de sănătate, deci nu plătește în funcţie de forma de proprietate, că este privat, că este de stat. CNAS decontează servicii oferite pe baza unor criterii foarte stricte de performanţă pentru furnizori.  Și atunci de ce să ne fie frică de sectorul privat?  

Curriculum Vitae

Cristian Hotoboc este un tânăr om de afaceri, licenţiat al Academiei de Studii Economice. A fost președinte al Asociaţiei Furnizorilor de Produse Medicale între anii 2004-2006, perioadă în care AFPM a înregistrat cea mai mare realizare a unei organizaţii din domeniul sanitar, respectiv recuperarea unor arierate ale statului în valoare de peste 300 milioane de euro. Începând cu anul 2007, Cristian Hotoboc este președinte al Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private. De asemenea, în 2010 a fost ales președinte al Alianţei Pentru Sănătate din România, principalul interlocutor al autorităţilor din sistemul medical în negocierea și implementarea legislaţiei și reglementărilor din acest domeniu.

75% – din cele 56.295 de unităţi sanitare din România sunt private

5 – milioane de pacienţi ajung, anual, în siste­mul privat de sănătate

Elena Marinescuhttp://elena-marinescu
Elena Marinescu, redactor Rl online
Ultima oră
Pe aceeași temă