1.7 C
București
joi, 5 decembrie 2024
AcasăSpecialInterese obscure in privatizarea Imprimeriilor "Ardealul"

Interese obscure in privatizarea Imprimeriilor „Ardealul”

Imprimeriile „Ardealul” din Cluj-Napoca au ajuns la un moment de cotitura. Si asta, in contextul in care, la nivel national, tipografiile din Craiova, Oradea si cea din Cluj trebuiau sa fie privatizate de nou-infiintata CNI „Coresi” SA.

La Cluj-Napoca, angajatii Imprimeriilor „Ardealul” au organizat, anul trecut, mai multe miscari de protest, iesind cu familiile in strada. De asemenea, sindicalistii au adresat o scrisoare de protest fostului presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, fostului premier Adrian Nastase, fostului ministru al Administratiei si Internelor, fostului ministru al Culturii si Cultelor, precum si fostului ministru al Muncii si Solidaritatii Sociale, in care au semnalat incalcarea drepturilor si libertatilor sindicale. Oamenii au cerut ca unitatea lor sa nu fie vanduta ca active. Angajatii Imprimeriilor „Ardealul”, filiala a Companiei Nationale a Imprimeriilor „Coresi” SA, cer astfel modificarea hotararii de Guvern privind strategia de privatizare a unitatii. Conform acestui act, toate filialele care apartin CNI „Coresi” SA vor fi vandute ca active.
Salariatii au cerut sa se revina asupra modalitatii de privatizare a tipografiei clujene, avand in vedere ca prin vanzarea societatii ca active toti muncitorii ar risca sa-si piarda locurile de munca. Hotararea de Guvern a turnat gaz pe focul mocnit al sindicatelor din sucursale, pe la urechile carora a ajuns informatia potrivit careia tipografia din Bacau a fost deja vanduta, confirmandu-se faptul ca majoritatea salariatilor si-au pierdut locul de munca, iar filiala si-a redus simtitor activitatea.
In urma cu peste zece ani, conducerea CNI „Coresi” SA a fost schimbata. Din informatiile publicate pana in prezent, la acel moment compania se afla intr-o situatie economica infloritoare, dispunand de un patrimoniu considerabil, ce se putea regasi in capitalul social al acesteia. Exista, insa, suspiciunea incheierii de afaceri care nu au fost in beneficiul companiei, ba mai mult, au condus la prejudicierea bugetului de stat. Trebuie amintit in acest sens disparitia fototecii apartinand „Coresi”, parte din patrimoniul national, valorand milioane de dolari.

Inginerii financiare cu averea tipografiilor

In vederea rezolvarii situatiei create la „Coresi” SA, salariatii din filiale au cerut Ministerului Culturii si Cultelor verificarea urmatoarelor documente contabile si juridice: contractele de vanzari de active ale companiei pe ultimii patru ani; rapoartele de evaluare ale activelor vandute; procesele-verbale de adjudecare ale activelor vandute in cadrul licitatiilor; procesele verbale de adjudecare a inchirierilor de spatii, rezultate in urma licitatiilor si caietele de sarcini ale acestora; contractele incheiate pentru inchirierile de spatii si actele aditionale; bilanturile contabile pe ultimii trei ani, care vor confirma faptul ca societatea se afla in stare de faliment, fiind sub supravegherea unui administrator special, numit de Guvern; valoarea sumelor cheltuite in astfel de conditii pentru protocol, telefoane mobile, incluzand costurile telefonice ale acestora si masini de lux si modul in care se fac achizitiile de utilaje, materii prime si materiale, cu ce firme si in baza caror proceduri, de vreme ce costurile acestora sunt duble fata de cele practicate pe piata libera.
In replica, reprezentantii Ministerului Culturii si Cultelor au mentionat ca declansarea procesului de privatizare a Companiei Nationale a Imprimeriilor „Coresi” SA s-a facut cu respectarea prevederilor Legii 13/2002 si a HG 577/2002 privind aplicarea OUG nr. 88/1997 referitoare la privatizarea societatilor comerciale, cu modificarile si completarile ulterioare in sensul ca a fost intocmita o strategie de privatizare detaliata, aprobata printr-o alta hotarare de Guvern cu numarul 692/2003. Strategia de privatizare a rezultat, au aratat reprezentantii MCC, dintr-o analiza economico-financiara a companiei si unitatilor subordonate, in functie de care au fost stabilite metodele de privatizare. In cazul filialelor, metoda de privatizare a fost cea a vanzarii acestora ca active nete, iar in cazul companiei s-a optat pentru majorarea capitalului prin aport de capital privat.
Pe baza strategiei adoptate si aprobate de Guvernul Romaniei, precum si conform etapelor de privatizare rezultate, sucursala Imprimeria „Bacovia” Bacau s-a privatizat in conditiile Legii nr. 13/2002, a HG nr. 577/2002, a raportului de evaluare, dosarului de prezentare, ofertei de vanzare si a licitatiei deschise cu strigare. Toate acestea au fost, potrivit Ministerului Culturii si Cultelor, discutate in Consiliul de Administratie si aprobate de Adunarea Generala a Actionarilor. Clauzele contractuale pentru vanzarea activului Imprimeria „Bacovia” au fost respectate, aspect confirmat de raportul, intocmit de Corpul de control al Ministerului Culturii si Cultelor la data de 16 iulie 2004.
In ceea ce priveste procesul de privatizare al sucursalelor, acesta a fost suspendat in iulie 2004 pana la clarificarea aspectelor sesizate Ministerului Culturii si Cultelor. Concluziile raportului de control constata legalitatea operatiunilor de privatizare si respectarea contractului de vanzare-cumparare, in sensul ca s-a pastrat obiectul de activitate si s-au mentinut salariatii preluati la data perfectarii contractului de vanzare-cumparare, fapt infirmat de realitate. Astfel, mai bine de jumatate dintre salariatii preluati la inceput au fost disponibilizati de actuala conducere si nu la cerere, dupa cum au afirmat proprietarii, iar unul care nu a vrut sa plece a actionat conducerea societatii in instanta si a castigat procesul. Dupa vanzarea tipografiei din Bacau, toti angajatii au primit salariul minim pe economie.
La sfarsitul anului 2003 si inceputul anului 2004, tipografii din toata tara au participat la un miting de protest la Cluj-Napoca. Nemultumirea lor a fost generata de strategia de privatizare pe care „Coresi” SA, care a dorit sa o aplice si in cazul unitatilor din Oradea, Cluj-Napoca si Craiova. Angajatii Imprimeriei „Ardealul” au organizat o serie de actiuni de protest, impreuna cu colegii de breasla, la care au participat si sindicalistii din filiala BNS Cluj, incercand sa evite o privatizare care le-ar oferi aceeasi soarta cu a imprimeriei din Bacau.
La fel ca si tipografii din Cluj-Napoca, Craiova si Bacau, sindicalistii de la Imprimeriei de Vest Oradea au depus o cerere prin care solicita informatii privind modul de aplicare a HG nr. 692/2003, insa nu au primit raspuns din partea conducerii, ceea ce a accentuat starea de nemultumire si ingrijorare a salariatilor. Teama acestora se bazeaza pe prevederea din hotararea de Guvern ca profiturile obtinute din vanzarea imprimeriei oradene, ca, de altfel, si a celor din Craiova, Bacau si Cluj-Napoca, vor intra in contul Imprimeriei „Coresi” din Bucuresti. Pretul estimat al imprimeriei oradene a fost de 150 de miliarde lei, unitatea realizand profit anual de doua-trei miliarde lei, fiind foarte cautata si apreciata in tiparirea de carte chiar de catre unele edituri din Capitala si din tara.

„Coresi”, monitorizata de Guvern

In prezent, CNI „Coresi” SA se afla sub incidenta monitorizarii, ceea ce inseamna blocarea fondului de salarii, chiar si in conditiile in care profitul a crescut anual, restrictionarea angajarii de personal calificat si chiar neacordarea tichetelor de masa. In urma suspendarii procesului de privatizare al companiei, solicitat de sindicatele afiliate la Uniunea Sindicatelor Tipografilor din Romania, care au argumentat si cu faptul ca conducerea societatii nu face altceva decat sa se ocupe doar de vanzari de active, inca din anul 1999, cand Regia Autonoma a Imprimeriilor „Coresi” a fost transformata in CNI „Coresi” SA.
In aceasta perioada, a fost incasata suma de peste 156 miliarde lei, din vanzarea de active, iar investitiile au fost doar de aproximativ 5 miliarde lei, restul banilor acoperind pierderile si incompetenta managerilor de la Bucuresti, in timp ce filialele din tara au avut profit in fiecare an.
In primele patru luni ale anului 2005, in urma suspendarii procesului de privatizare al CNI „Coresi” SA, rezultatele „activitatii” sediului central al companiei de la Bucuresti au relevat o pierdere de 7,620 miliarde lei, in timp ce unitatile din tara au inregistrat profit, confirmand cele mai negre temeri ale salariatilor. Acestia sustineau ca unicul scop al conducerii centrale este acela de a incasa banii pe sucursale pentru a-si acoperi pierderile si incapacitatea de a conduce o societate atat de importanta intr-un domeniu esential al economiei romanesti.

Cele mai citite

Raport EFOR: Partidele politice au cheltuit 210 milioane de lei pentru alegerile parlamentare

Partidele politice din România au investit sume considerabile în promovarea candidaților și mobilizarea electoratului pentru scrutinul de alegeri parlamentare din 1 decembrie. Mai exact,...

Dictatura panicii

A doua zi după anunțul alegerii lui Donald Trump, pentru al doilea său mandat prezidențial, o treime dintre apelurile telefonice care sunt primite zilnic...

Israel: Liderul opoziției îngrijorat de restrângerea libertății presei

Liderul opoziţiei israeliene, Yair Lapid, şi-a exprimat miercuri temerile cu privire la o serie de propuneri guvernamentale despre care crede că vor restrânge şi...
Ultima oră
Pe aceeași temă