Primul embrion uman modificat genetic va fi chinez. Cercetătorii chinezi au făcut ceea ce nimeni nu a îndrăznit să facă – modificarea genelor unui embrion uman.
O astfel de modificare ar putea preveni dezvoltarea unei maladii la acel individ şi eradicarea în toată descendenţa sa, dar cercetătorii avertizează asupra riscurilor de mutaţii neaşteptate în urma manipulării ADN-ului. Experimentul, care afectează patrimoniul ereditar al speciei umane, contravine convenţiei de la Oviedo, ratificată de 29 de state europene în 2011. Însă visul nebun de a lua locul Demiurgului riscă să distrugă integritatea umanităţii.
Descrisă în Protein&Cell la 18 aprilie, experimentul cercetătorilor chinezi concretizează temerile exprimate în ultimele săptămâni de o mare parte a comunităţii cercetărilor în inginerie genetică.
Lumea ştiinţifică este în alertă şi a avertizat că nimeni nu ar trebui să atingă genomul uman după ce o echipă de cercetători chinezi, sub conducerea lui Junjiu Huang, cercetător în genetică la universitatea Sun Yat-sen din Guangzhou, a anunţat că a modificat un embrion uman. Rezultatele au fost publicate în Protein&Cell, confirmând rumorile din ce în ce mai persistente privind existenţa unor astfel de experienţe. Este vorba de modificarea genomului uman când este încă în stare de embrion, ceea ce poate modifica nu numai materialul genetic al unei persoane, dar şi ADN-ul care se transmite descendenţilor.
În secret, încălcând etica, unii cercetători fac experienţe de manipulare a genelor umane pentru a suprima codurile genetice „proaste” şi a ajusta genele „bune”. Zvonurile privind astfel de cercetări s-au confirmat prin experienţa chinezilor, deşi comunitatea ştiinţifică prevenise deja că nimeni nu ar trebui să atingă genomul uman. Cel puţin într-o astfel de manieră şi fără să se înţeleagă consecinţele reale pe care le-ar putea avea asupra umanităţii. Echipa lui Huang, care a făcut experienţe pe 86 de embrioni, a încercat să ocolească criticile folosind embrioni neviabili, dar el nu este singurul aflat în cursă. Potrivit unei surse chineze, cel puţin patru echipe lucrează la proiecte de modificare a genomului uman, folosind o tehnică genetică numită CRISPR-Cas9.
Pericolul din laboratoare
Tehnica manipulării genomului uman este încă foarte incertă şi alimentează preocupările etice şi reticenţele lumii ştiinţifice faţă de astfel de manipulări. Alianţa Americană pentru Medicină Regenerativă (ARM) a reacţionat şi a cerut „un moratoriu voluntar mondial asupra acestui tip de lucrări” pe ADN-ul uman, calificate „foarte premature”, fiind „inacceptabil de a fi continuate în acest stadiu”. Acest moratoriu ar permite discuţii riguroase şi transparente asupra aspectului legal, siguranţei şi eticii modificării embrionilor umani.
Geneticienii chinezi au constatat cu îngrijorare „numărul impresionant de ridicat” al mutaţiilor neprevăzute în procesul de editare genetică, mult mai mare decât cele observate în experienţe făcute până în prezent în laboratoare asupra celulelor umane adulte sau pe cobai. Astfel de mutaţii pot fi periculoase şi constituie principalul motiv pentru care comunitatea ştiinţifică se arată extrem de prudentă în ceea ce priveşte manipularea genetică a embrionilor umani pentru prevenirea unor maladii. Diverşi cercetători au precizat pentru revista Nature că experienţele chinezilor „marchează o etapă” dar „şi un avertisment pentru cei care cred că tehnologia este pregătită să fie testată pentru eredicarea genelor purtătoare de maladii”.
Mutaţii sau mutanţi?
Tehnica genetică CRISPR-Cas9 constă în modificarea materialului genetic al unei persoane, o transformare care este transmisibilă generaţiilor viitoare. Echipa chineză care a încercat modificarea unei gene defectuoase în mai mulţi embrioni umani zişi neviabili a relatat că rezultatele au fost amestecate, unii embrioni nu au supravieţuit, alţii au suferit mutaţii neaşteptate, iar efectul sperat nu a fost observat decât la 26 de embrioni din totalul de 86. Ca atare, tehnica este pentru moment de neexploatat la om. Problemele etice ridicate de aceste experienţe sunt numeroase şi reprezintă motivul pentru care revistele ştiințifice au refuzat publicarea lor.
Până în prezent, comunitatea ştiinţifică a interzis în mod consensual să fie atins genomul uman. Modificarea ADN-ului unui embrion uman înaintea implantării în uter ar provoca o bulversare inedită – modificarea unei fiinţe umane şi impactul asupra generaţiilor viitoare este dificil de prevăzut. Sub acoperirea evitării maladiilor genetice ereditare, tehnica ar putea duce la crearea de copii „a la carte”. Dar nu se poate trece sub tăcere utilizarea embrionilor umani care face acest tip de tehnică foarte contestabilă. Progresele vertiginoase ale ştiinţei necesită o reglementare legislativă urgentă pentru prevenirea consecinţelor eugenice şi ştiinţifice. Pentru prezervarea integrităţii umanităţii, precizează reviste de specializate.
