În ce sfaturi alimentare să ne încredem

De la bunica până la nutriționiști celebri, de la vecina de bloc la medici generaliști, toți au un sfat despre modul în care trebuie să ne hrănim, ce alimentație ar trebui să avem pentru o viață lungă și sănătoasă.

Mulți dintre noi se hrănesc urmând fără să se abată anumite reguli pe care și le însușesc, cel mai adesea din mass-media și mult mai puțin de la medic sau nutriționist. Vă prezentăm câteva mituri alimentare și cum sunt ele privite de specialiști citați de Mediafax.

Degresat sau fără zahăr înseamnă fără calorii. Adevărul este că în cele mai multe cazuri etichetele care afişează mesajul „degresat“ sau „fără zahăr“ sunt doar capcane, deoarece, din dorinţa de a crea un produs care să fie în primul rând gustos, producătorii compensează lipsa grăsimii cu mai mult zahăr sau potenţiatori de aromă şi sare, iar zahărul este înlocuit la rândul lui cu un exces de sodiu, făină sau chiar grăsime. Toate aceste ingrediente care creează imaginea unui produs gustos şi bun pentru siluetă doar adaugă calorii prin diferite arome artificiale. Cel mai sigur este testul etichetei, care poate determina dacă produsul este într-adevăr sănătos prin verificarea ingredientelor.

O alimentaţie scăzută în sodiu este indicată tuturor. Sodiul este un mineral important pentru organism, ce ajută la buna funcţionare a sistemului muscular şi a sistemului nervos, astfel că este recomandat ca acesta să fie menţinut la un nivel echilibrat.

Mult timp s-a discutat despre efectul negativ al sodiului asupra presiunii arteriale şi despre riscul crescut de apariţie a bolilor de inimă. Deşi este adevărat că sodiul creşte într-o măsură mică tensiunea arterială, diminuarea cantităţii zilnice de sodiu nu aduce beneficii, ci poate creşte nivelul trigliceridelor şi al colesterolului. Tocmai de aceea, pentru persoanele care nu suferă de tensiune ridicată nu este indicat să evite consumul de sare.

Ouăle sunt bogate în colesterol şi pot provoca boli de inimă. Deşi au căpătat o reputaţie proastă din cauza colesterolului care se găseşte în gălbenuş (aproximativ 211 miligrame/ou), asta nu înseamnă că ouăle trebuie evitate pentru a proteja sănătatea inimii. Este important să ştim că nivelul ridicat de colesterol este în primul rând consecinţa unei diete bogate în acizi graşi saturaţi, şi nu a consumului unui singur aliment. Mai mult, consumul zilnic de ouă nu creşte semnificativ nivelul de colesterol, iar beneficiile acestora depăşesc cu mult aşa-zisele pericole. Mai mult, diferite studii au demonstrat că ouăle cresc nivelul de colesterol bun HDL.

Consumul de carbohidraţi afectează sănătatea. Carbohidraţii sunt o sursă importantă de energie şi se împart în două categorii importante: cei complecşi care aduc beneficii multiple sănătăţii (cerealele integrale de secară sau ovăz, nuci, seminţe, linte, alune, mazăre) şi cei simpli, care au fost procesaţi industrial şi şi-au pierdut astfel o mare parte din fibre şi nutrienţi (dulciurile cu zahăr şi făină albă, junk food). Carbohidraţii simpli nu fac altceva decât să polueze organismul cu toxine, zahăr şi alte chimicale ce apar în urma procesării acestora. Aşadar, consumul de carbohidraţi este benefic pentru sănătate atât timp cât este vorba despre cei complecşi.

Un pahar de vin roşu pe zi este sănătos. Nu doar vinul roşu este cel care aduce beneficii organismului şi în special inimii: berea şi alte băuturi alcoolice au acelaşi efect, atât timp cât sunt consumate echilibrat. În general, alcoolul stimulează nivelul colesterolului bun HDL, deoarece moleculele acestuia acţionează asupra trigliceridelor, diminuând astfel riscul de a dezvolta mai târziu cheaguri de sânge ce pot provoca atacuri cerebrale. Cu toate acestea, trebuie precizat că nu sunt indicate consumul zilnic de alcool şi depăşirea cantităţii de 100 ml la o servire. În caz contrar, efectele negative vor depăşi beneficiile acestora.