Imposibila abdicare a împăratului Akihito

Monarhul de 82 de ani s-a declarat preocupat de capacitatea sa de a continua să-şi îndeplinească funcţiile. O declaraţie care ar putea deschide calea abdicării.

Suveranul nu a putut pronunţa în alocuţiunea sa cuvântul „abdicare”, fiind împiedicat de Constituţia ţării. Utilizarea acestui termen ar fi considerat un act politic. În schimb, Akihito a sugerat o modificare a legilor care în prezent îl obligă să rămână împărat până la finele vieţii.

„Mă întreb din când în când dacă nu ar fi posibil să se evite o astfel de situaţie“, cea a unei ţări unde locuitorii sunt confruntaţi cu moartea împăratului lor în funcţie. Împăratul Akihito, care domneşte din 1990 asupra Ţării Soarelui Răsare, a evocat pentru prima oară în mod ambiguu dorinţa sa de modificare a regimului imperial, ceea ce i-ar permite să transfere „în timpul vieţii“ funcţiile sale fiului său, prinţul moştenitor Naruhito, 56 de ani. Mesajul adresat în mod indirect constituie deja o problemă, fiind a doua oară când Akihito se adresează poporului printr-o alocuţiune televizată.

Prima oară a fost în martie 2011, câteva zile după tripla catastrofă care a afectat durabil nord-estul Japoniei – seismul, tsunami şi catastrofa nucleară. O modificare a statutului împăratului pentru a-i permite să abdice ar fi cea mai importantă modificare a monarhiei japoneze de la finele celui de-Al Doilea Război Mondial, când împăratul Hirohito, tatăl lui Akihito, a fost lipsit de statutul său de semi-zeu, rămânând totuşi în funcţie. Fiul său care i-a succedat în 1989, se află în cel de-al 28-lea an de domnie, un fapt amintit japonezilor cotidian de calendarul nipon, curent utilizat în ţară, în care anul 2016 corespunde anului 28 al erei Heisei. La accederea la tron a fiecărui nou împărat începe o eră nouă.

În urmă cu câteva zile, unul din camarazii din tinereţe ai împăratului s-a exprimat asupra acestui subiect la NNN: „Împăratul ar avea dorinţa de a continua, dar pe de altă parte, temperamentul şi conştiinţa puternicei sale responsabilităţi fac să aibă temeri privind posibilitatea de a face erori şi de a cauza probleme, şi asta îl preocupă“, a explicat Mototsugu Akashi, mereu apropiat de împăratul Akihito.

Declaraţia din 8 august a împăratului deschide o dezbatere asupra „modernizării“ regimului imperial japonez. Premierul Shinzo Abe a recţionat imediat, la câteva minute intervenind direct la televiziune, asigurând că „noi luăm în serios cuvintele majestăţii Sale şi va trebui să reflectăm profund“. O dezbatere va fi lansată, cu aprobarea opiniei publice. Japonezii intervievaţi de canelele tv au  declarat în majoritate că îl înţeleg pe Akihito, un suveran foarte popular.

Informaţie explozivă

În iulie, zvonuri contradictorii au avut loc în jurul Palatului imperial japonez. După informaţii apărute în media potrivit cărora împăratul Akihito ar fi exprimat dorinţa de a-şi încheia domnia, fapt extrem de rar în lunga istorie a Tronului Crizantemelor, Palatul imperial a afirmat contrariul. Importantul canal tv public, NHK a creat surpriză luna trecută relatând că suveranul în vârstă de 82 de ani ar fi mărturisit apropiaţilor că doreşte ca în câţiva ani să lase locul prinţului moştenitor. „Funcţia ar trebui ocupată de cineva care îşi poate asuma constrângerile“, preciza împăratul referindu-se la sănătatea sa. Akihito, care a suferit numeroase probleme de sănătate, între care un cancer de prostată şi o operaţie pe cord, declara anul trecut într-o conferinţă de presă că „încep să-mi simt vârsta“.

Funcţiile suveranului sunt dificile, mai ales dacă se ia în seamă vârsta avansată a lui Akihito. El trebuie să semneze textele de lege, tratatele şi alte documente transmise de guvern (o mie anul trecut) să asiste la numeroase recepţii (270 în 2015) sau să primească şefii de state străini.

Ar trebui modificată legea Casei imperiale

Fie că zvonurile sunt adevărate sau nu, nici un mecanism legal de abdicare nu este prevăzut în actuala lege asupra casei imperiale, care administrează statutul juridic al împăratului. Şi pentru a satisface dorinţa împăratului în acest sens ar necesita o revizuire a acestui text. Ceea ce ar putea redeschide dezbaterea privind succesiunea feminină. Actualmente, doar moştenitorii de gen masculin pot avea pretenţii la tron, dar prinţul moştenitor Naruhito este tatăl unei fiice unice, prinţesa Aiko şi în stat succesorul ar fi nepotul său Hisahito, astăzi în vârstă de 9 ani.

Potrivit media niponă, Akihito s-ar fi inspirat din exemplul Papei Benedict al XVI-lea, care a cedat locul în 2013 lui Francisc, sau din exemplul reginei Beatrix a Olandei, care a abdicat în acelaşi an în vârstă de 75 de ani.

În Constituţia impusă de SUA în 1947, după capitularea Japoniei la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, rolul lui Akihito este strict limitat la cel de „simbol al statului şi al unităţii poporului japonez“, pentru a preveni orice revenire la militarismul care a marcat prima parte a domniei tatălui său Hirohito, considerat un Dumnezeu viu, până la înfrângerea din 1945. Tronul se bucură încă de un mare respect din partea unei majorităţi a japonezilor. Astăzi, pentru a abdica trebuie modificată actuala legislaţie a Casei Imperiale, dar pentru o astfel de modificare împăratul trebuie să convingă opinia publică. Guvernul va trebui să formeze un grup de experţi şi intelectuali pentru a dezbate problema. „Dieta va trebui apoi să găsească un consens şi să pregătească un proiect de lege pentru revizuirea legii Casei imperiale, bazându-se pe propunerile grupului“. Oricum, este vorba de o modificare ce va dura ceva ani. 

Japonia nu a mai cunoscut o abdicare de mai bine de 200 de ani. Ultimul împărat care a renunţat la titlu a fost Kokaku, în 1817, în a doua parte a erei Edo (1603-1868).