7.4 C
București
luni, 25 octombrie 2021

Guvernarea și bacteria E.Coli

Un raport al Institutului Național de Statistică din 2014 arată că fiecărui locuitor din România îi revin circa 0,41 ha teren arabil, valoare superioară multor ţări din Uniunea Europeană şi aproape dublă faţă de media UE , care este de 0,212 ha/locuitor. Dar, deși avem cel mai mare grad de ocupare a populaţiei în sector, după Polonia,aceleași statistici mai arată că agricultura românească este codaşa Europei, iar agricultorii au cele mai mici venituri, în condițiile în care în ceea ce privește producţiile nu ajungem nici măcar la jumătate din ce obţin alte state europene. Un studiu Eurostat spune că România este, în schimb, fruntașă în ceea ce privește sărăcia în zonele rurale. Numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială – persoane sever defavorizate din punct de vedere material din România, era de 29,4% din populaţie , comparativ cu media europeană de 8,8% în 2011. Peste 71% din populaţia săracă din România trăiește în localităţi rurale.

Aceste date , publicate inclusiv pe site-ul Ministerului Agriculturii, ar trebui să îi îngrijoreze atât pe premierul Dacian Cioloș, cât și pe ministrul Agriculturii. Ambii au o experiență europeană în ceea ce privește agricultura și dezvoltarea mediului rural. Deși avem un potențial agricol imens, suntem cea mai săracă țară din UE pentru că nu știm sau nu vrem să dezvoltăm ceea ce deținem.

Sărăcia oamenilor de la țară vine și din faptul că exploatațiile agricole din România aparțin unor personaje controversate, care exploatează zeci de mii de hectare de teren și preferă să angajeze tinerii cu un venit de maxim două sute de euro pe lună. În urmă cu aproape patru luni, ministrul Agriculturii Achim Irimescu declara într-un interviu pentru România Liberă că ar fi normal ca țara noastră să adopte sistemul francez sau belgian al dezvoltării agricole prin ferme mici, de maxim cincizeci de hectare. Susținea că tinerii trebuie sprijiniți cu fonduri europene și guvernamentale pentru ca sărăcia din mediul rural să se amelioreze și să apară clasa de mijloc care ar putea deveni viitorul agriculturii. În același timp, afirma că „dacă vrei să dai 50.000 de euro unui tânăr pentru o afacere, o să accepte greu provocarea”.

Între timp, ministru nu mai caută tinerii care să accepte provocarea și preferă să dea declarații de presă de zeci de ori despre lucruri minore care nu au făcut decât sa-i scadă credibilitatea. Dintr-o analiză făcută de colegul meu Petre Bădică pentru România Liberă reiese că miniștrii tehnocrați ai cabinetului Cioloș au acordat cel puțin un interviu pe zi de la investire. Dorința lor de imagine nu face decât ca temele importante ale guvernului ă treacă în plan secund, iar ei să dea declarații de mult ori neinspirate. Cum au fost cele despre bacteria Ecoli, despre infecții nosocomiale sau despre probleme la care mebrii guvernului ar trebui să găsească soluții, nu să își dea cu părerea în presă.

Așteptările noastre de la Dacian Cioloș, Achim Irimescu și alți miniștri sunt enorme, mai ales având în vedere experiența lor. Am vrea să vedem soluții viabile și palpabile pentru eradicarea sărăciei din mediul rural, dezvoltarea potențialului agricol românesc și o absorbție ridicată a fondurilor europene. Deși au sute de autorități în subordine lor, preferă să caute personal și să nu găsească bacterii în apă , portocale, lapte sau în găinile din frigiderul țăranilor. Prin aceste „exerciții de imagine” nu reușesc decât să omoare speranțele celor care credeau că noiembrie 2015 a reprezentat un moment zero al societății și va urma o guvernare de cel puțin un an care va așeza România pe o cale europeană și va reuși să reducă uriașul deficit economic dintre țara noastră și orice alt stat membru UE.

Ultima oră
Pe aceeași temă