Cel mai apropiat prieten al omului se numește Google și este un motor de căutare pe Internet. Nu este singurul, mai sunt și alte asemenea instrumente, motoare de căutare a informațiilor pe Internet, dar Google este cel mai folosit în România.
Locul pe care îl ocupă noile tehnologii în viața noastră este tot mai important. Adunarea tuturor mijloacelor de comunicare și de informare într-un singur aparat – smatphone-ul –, posibilitatea de a cumpăra orice folosind acest aparat – de la bilete de avion, la mâncare – au ușurat extrem de mult viața noastră. Cum se și spune, de altfel: o grămadă de lucruri se află la un click distanță. Cu același aparat mai poți să faci fotografii, acces la jocuri pe calculator și telefon, poți înregistra și asculta muzică sau poți să plătești facturi. Un mic univers funcțional care poate fi accesat oricând și de oriunde.
Dar, ca orice medalie, ușurin-ța în a accesa orice, oricând și oriunde are și un revers. Un revers mai mult decât periculos… În urmă cu douăzeci-treizeci de ani, ferestrele spre lume erau mult mai greu de deschis. Nu se oferea nimic pe tavă, totul trebuia dobândit. Hărțile și atlasurile erau pe hârtie, iar căutarea unei capitale presupunea, uneori, destulă trudă. Copiii băteau mingea pe maidan sau pe terenul din curtea școlii, nu manevrau mouse-ul sau tastatura. Lumea și relațiile cu alți oameni se descopereau prin contact direct. Verdele pădurii se vedea doar dacă te duceai în pădure, foarte rar dintr-o fotografie color. Generația de copii cu cheia de gât descoperea pe cont propriu – văzând, pipăind, gustând – viața cartierului.
Nu am să spun, Doamne-ferește, nimic împotriva noilor tehnologii. Eu însumi lucrez cu microscop operator de ultimă generație, înregistrez video intervențiile, pun diagnostice citind rezultatele analizelor imagistice făcute cu echipamente moderne și foarte performante (MRI 3 Tesla). Mă ajută teribil să nu greșesc, să aleg calea potrivită în abordarea chirurgicală. Și am și telefon inteligent și Internet pentru informare.
Sunt surprins însă de faptul că de multe ori pacienții ascultă mai mult de “doctorul Google” decât de recomandările directe, date face-to-face de specialistul în problemă.
Ceea ce vreau să spun, și o spun cu toată responsabilitatea, este că lumea de azi permite acestor instrumente să intervină prea mult în viața noastră! Este ca și cum, fără să avem nevoie, ne cumpărăm o cârjă și, deși nu ne doare niciun picior, începem să ne sprijinim pe ea și să nu mai folosim piciorul. În timp, musculatura piciorului se atrofiază. Pare mai comod să ne deplasăm folosind cârja, dar ne facem rău singuri.
Fast-food-ul este un concept care se aplică nu numai mâncării. Accesul ușor la orice ne-a făcut sedentari. “Hamburgerii” minții fac rău celulei nervoase. Ecranele calculatoarelor, folosite în exces, fac rău privirii. Abuzul de informații, foarte multe dintre acestea îndoielnice, de proastă calitate sau manipulatorii, atrofiază funcționarea neuronilor. Robotizarea înseamnă (și) proastă funcționare cerebrală, un organ neuzitat se atrofiază!
Într-un clip publicitar, o mare sportivă româncă, Simona Halep, spune cu subiect și predicat despre copii: “Lăsați-i să bată mingea!”. Aș completa această propoziție și aș spune: încurajați-i să bată mingea! Învățați-i să se bucure de pădure, duceți-i în Delta Dunării, pe Caraiman sau Ceahlău, înscrieți-i la cercuri și cluburi sportive pe copiii voștri. Nu-i lăsați să înlocuiască mintea și trupul cu aceste “cârje” ale lumii moderne, care creează dependență! Învățați-i să meargă la bibliotecă, duceți-i la muzee și în parcuri. Simțurile sunt stimulate mai ales prin contactul direct cu realitatea.
Google nu este cel mai bun prieten al omului, doar un instrument modern, care trebuie folosit ca atare. Cel mai bun prieten al omului este… omul însuși și natura. Iar dacă vreți un ajutor de nădejde, luați-le copiilor voștri un câine și explorați împreună parcurile și pădurile.
