Cu un vocabular de doar 1500 de cuvinte, „globish”, numită şi „engleză fără cofeină”, a devenit limba vehiculată planetar, potrivit The Guardian, preluat de presseurop.eu. Despre Globish, dialectul secolului 21, ziaristul Robert McCrum spune: „Pentru mine totul a a început în 2005, când Jyllands Posten, un ziar danez, a publicat o serie de caricaturi ale profetului Mohamed, care au provocat organizarea de manifestaţii în urma cărora au murit 139 de oameni. Probabil că cel mai bizar răspuns în această afacere a fost protestul musulmanilor fundamentalişti, în faţa ambasadei Danemarcei din Londra. Strigând lozinci în limba engleză, protestatarii purtau pancarde cu slogane precum : ‘Atenţie vikingilor!’, ‘Măcelarirea tuturor celor care fac glume pe seama islamului’, şi ‘Libertate de exprimare’.
Această coliziune dintre Coran şi Monty Python [şarpele zburator] a fost expresia schimbării dramatice a modului de exprimare a gândirii globale, a unei lumii unite prin internet, potrivit lui McCrum. Ce alt comentariu mai supra-realist al fenomenului de anglicizare a lumii moderne decât demostraţia musulmanilor din Londra, exploatând o veche libertate englezească, exprimată în engleză, pentru a cere libertatea tradiţiilor, care le-a legitimat de altfel protestul.
Pe înţelesul tuturor
În 2007, un vorbitor de limbă franceză, fost director executiv la IBM, Jean-Paul Nerriere, a publicat un articol în International Herald Tribune, în care nu doar că descria engleza şi răspândirea ei internaţională ca fiind „dialectul mondial al celui de-al treilea mileniu ” dar a găsit şi un nume acestui fenomen. Stabilit în Japonia în 1990, Nerriere a scris că la reuniuni, vorbitorii non-nativi de engleză comunicau cu mai mare succes cu clienţii lor coreeni şi japonezi decât directorii britanici ori americani, a căror limbă maternă era engleza. Engleza standard a fost foarte utilă pentru societăţile anglofone, dar în afara acestora, în lumea largă, non-nativi au „decofeinizat engleza”, iar acest fenomen a devenit unul global. Într-un moment de inspiraţie, acesta a botezat-o „Globish”.
Ideea lui Nerriere a prins repede. Ben Macintyre, jurnalist la The Time a scris ca odată, aşteptând un avion pentru Delhi, a ascultat o conversaţie dintre un spaniol membru al echipei de menţinere a păcii a ONU şi un soldat indian. „Indianul nu vorbea spaniola, spaniolul nu vorbea punjabi. Limba pe care o utilizau a fost o formă simplificată a englezei, fără gramatică ori structură a frazei, dar perfect inteligibilă pentru ei şi pentru mine. Doar acum am realizat că aceştia vorbeau de fapt ‘Globish’, cea mai nouă şi mai larg răspândită limbă din lume,” scria Macintyre.
Nerriere a descris noul dialect în două cărţi scrise în limba franceză : „Descoperiţi globish” şi „Nu vorbiţi engleză, vorbiţi globish”, în care a dezvoltat vocabularul „Globish” : 1500 de cuvinte esenţiale pentru comunicarea internaţională, expresii libere, precum şi modalităţi de formare a frazelor, care pot fi utilizate de aproximativ două miliarde de vorbitori non-nativi de limbă engleză. „Globish va limita influenţa limbii engleze în mod dramatic”, a spus acesta mai târziu. Cu alte cuvinte ,” engleza fără cofeină” nu este doar o limbă deschisă, liberă, este a treia forţă, din punct de vedere lingvistic, şi îşi câştigă propriul drum, la începutul celui de-al treilea mileniu.
Engleza britanică s-a bucurat de o supremaţie globală pe parcursul întregului secol al 19-lea. Apoi, în secolul al 20-lea, puterea şi influenţa au trecut în America. În timpul războiului rece, cultura şi valorile anglo-americane au devenit parţi componente ale conştiinţei globale, erau precum combustibilul pentru un motor. Din 1945 până în 1989, puţine au fost tranzacţiile efectuate în lumea modernă care să nu se fi încheiat în engleză – însă domeniul acesteia a fost întotdeauna limitat de problema asocierii cu imperialismul britanic şi cu Pax Americana [dominaţia americană].
O nouă revoluţie culturală
Acum, se pare că toate aceste probleme aparţin trecutului. În secolul 21, limba şi cultura engleză au devenit de nedespărţit, au reuşit să se disocieze de traumele post-coloniale. O nouă revoluţie culturală este în acţiune: dezvoltarea englezei ca o unealtă de comunicare cu o aură supra-naţională care o face independentă de originea anglo-americană. Globish este soluţia prin care indieni, chinezi şi mulţi africani se întorc spre engleză ca spre un fenomen eliberator modern. Anul trecut, guvernul francofon din Ruanda nu doar că a cerut să adere la Commonwealth, dar a şi instituit engleza drept limbă oficială a ţării.
Fenomene precum Twiter, revoluţia verde iraniană ori Slumdog Millionaire pot fi privite ca parte a societăţii Globish. Din perspectiva internetului, acesta se dezvoltă ca un fenomen de comunicare global, independent de rădăciniile anglo-americane, având un potenţial decisiv. În timp ce Marea Britanie devine mai puţin dependentă de dimensiunea politică şi culturală a USA, „Globish”, se va dezvolta la nivel internaţional în propria manieră. „Predicţia mea este că aceasta va deveni fenomenul lingvistic al secolului 21”, conchide Robert McCrum.
