Deputaţii germani au votat o rezoluţie cu privire la crimele comise de Imperiul Otoman în urmă cu un secol împotriva armenilor.
Recunoaşterea de către Parlamentul german ca genocid a masacrului armenilor sub Imperiul Otoman în 1915 afectează vizibil relaţiile dintre Germania şi Turcia. Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a declarat într-un discurs la televiziune, sâmbătă, 4 iunie, că acuzaţiile de genocid armean ar constitui un „şantaj” şi ţara sa nu le va „accepta niciodată”.
”Subiectul în acest caz nu sunt armenii. (…) Problema armeană este folosită pretutindeni în lume ca mijloc de şantaj contra Turciei.” Pentru ziariştii turci, el a precizat că „decizia luată de Parlamentul german nu are absolut nici o valoare” şi a adăugat: „Poziţia noastră asupra evenimentului din 1915 este binecunoscută (…) şi acest soi de decizii nu va schimba cu nimic poziţia noastră. Dar nu au ţinut seama de faptul că riscă să piardă un prieten ca Turcia”. Erdogan a subliniat că această dispută este doar între Ankara şi Berlin şi nu trebuie să afecteze relaţiile între Turcia şi Uniunea Europeană, dar s-a declarat dezamăgit de conduita cancelarului Angela Merkel, care nici nu a luat parte la dezbatere: „Mi-ar fi plăcut să participe şi să voteze”.
Votul Bundestagului complică relaţiile deja tensionate cu Ankara, în special în ce priveşte aplicarea unui acord controversat între UE şi Turcia la iniţiativa Berlinului, acord care a redus considerabil afluxul migranţilor în Europa. Partener de neocolit în acest dosar, Turcia ameninţă că nu va aplica pactul dacă nu va obţine în condiţiile sale o exceptare de la vize Schengen pentru cetăţenii săi.
„Adio, dar rămân cu tine”
Imediat după vot, premierul turc, Binali Yildirim, a anunţat vineri rechemarea ambasadorului Turciei în Germania „pentru consultări”, dar, înainte de a se îmbarca pentru o vizită în Azerbaidjan, a declarat presei că „Germania şi Turcia sunt doi aliaţi foarte importanţi. Nimeni nu trebuie să se aştepte ca relaţiile să se deterioreze total dintr-o singură lovitură din cauza acestei decizii sau altor decizii asemănătoare”. Ceea ce nu înseamnă că nu vom reacţiona sau că nu vom spune nimic. Oricare ar fi condiţiile, vom continua relaţiile cu amicii noştri, cu aliaţii noştri, a mai subliniat Yildirim.
Rezoluţia adoptată în Bundestag, intitulată „Amintirea şi comemorarea genocidului armenilor şi a altor minorităţi creştine acum 101 ani”, a fost votată aproape în unanimitate – un vot contra şi o abţinere. Cei mai mulți dintre oratori au subliniat că această rezoluţie nu vizează autorităţile turce actuale, ci pe cele ale Imperiului Otoman.
Problema este că guvernele turce au respins întotdeauna utilizarea termenului „genocid” pentru a descrie masacrul şi expulzarea a circa 1,5 milioane de armeni şi membri ai minorităţilor creştine în Imperiul Otoman. Turcia se referă oficial la ceea ce s-a petrecut ca la „evenimentele din 1915” şi neagă că masacrele şi deportările s-au ridicat la un genocid. Linia oficială este că armenii etnici reprezentau o a cincea coloană susţinută de Rusia în primul război mondial şi că deportarea masivă, însoţită de decesele armenilor, nu a fost premeditată sau intenţionată – o exigenţă-cheie în definirea juridică a genocidului.
Genocid, cuvânt tabu
La un secol după producerea faptelor, Ankara nu vrea să audă vorbindu-se de „genocid”, deşi 20 de state au recunoscut caracterul programat şi țintit al persecuţiilor suferite de ansamblul armenilor între 1915 şi 1917. Puţin contează că cercetători din lumea întreagă au reconstituit pas cu pas, pe baza documentelor epocii, eliminarea programată a 1,5 milioane de armeni arestaţi, bărbaţii fiind masacraţi de forţele Imperiului Otoman, iar femeile, bătrânii şi copiii – deportaţi spre deşerturile Mesopotamiei şi Siriei. Folosirea cuvântului „g…”, cum scrie presa, continuă să suscite reacţii virulente în sânul elitei politice turce.
