Cunoscutul regizor va primi premiu pentru întreaga sa activitate.
Festivalul Internaţional de Film de Comedie Cluj-Napoca îl omagiază în acest an pe unul dintre cei mai importanţi regizori şi actori români de comedie. Geo Saizescu va fi prezent zilele acestea la Cluj, pentru a primi un premiu pentru întreaga activitate. Organizatorii festivalului au ales din întreaga filmografie a regizorului patru producţii: „Doi vecini” (1959), „Balul de sâmbătă seară” (1968), „Păcală” (1974) şi „Secretul lui Nemesis” (1985).
„Doi vecini”, cu Grigore Vasiliu Birlic şi Nineta Gusti, este primul film semnat de Geo Saizescu şi are la bază o schiţă scrisă de Tudor Arghezi. Într-un cartier patriarhal al Bucureştiului interbelic, două familii dezvoltă un adevărat război de la un fleac, pentru că între cele două doamne există o „teribilă inamiciţie”. Conflictul cuprinde întreg imobilul în care trăiesc, cu tot cu servitori şi animale de companie. Dar când capii celor două familii ajung faţă în faţă, în loc să se pocnească îşi dau seama de stupiditatea situaţiei şi devin amici. În cele din urmă, concordia pune stăpânire pe toate personajele şi dezleagă astfel şi iţele unei poveşti de amor dintre servitoarea unei familii şi ordonanţa celeilalte.
Filme cu Papaiani
„Balul de sâmbătă seară”, cu Sebastian Papaiani, Mariella Popescu, Anna Szeles, Octavian Cotescu şi Mihai Fotino, este povestea unui şofer, Papa, care transportă şi se îndrăgosteşte, în acelaşi timp, de două fete. „«Păcală», cu aceiaşi Papaiani şi Mariella Popescu, alături de care mai joacă Vasilica Tastaman, Mariana Mihuţ, Octavian Cotescu şi Ştefan Mihăilescu Brăila, prezintă păţaniile şi snoavele celebrului personaj din folclorul românesc”, spun criticii de film.
Dinică, administratorul
Al patrulea film prezentat în festival îl are ca protagonist pe Gheorghe Dinică, care joacă rolul unui individ, N.M. Siseanu, care se autoproclamă administratorul unui bloc. Cuprins de nebunia de a nu pierde controlul asupra celor din jur, după ce este eliminat din Partidul Comunist, acesta începe să-şi şicaneze vecinii şi să-i terorizeze. Obsedat de răzbunare, creează un cult dedicat zeiţei Nemesis (zeiţa răzbunării la anticii greci), dar în final este părăsit de toţi „sclavii săi supuşi”. În scena finală, Siseanu îşi rosteşte peroraţia îndreptată împotriva „universului ostil” într-o sală goală de tribunal.
