27 C
București
sâmbătă, 13 iulie 2024
AcasăSpecialFrigiderul medieval din mijlocul satului Dumitra

Frigiderul medieval din mijlocul satului Dumitra

Monumentul din satul Dumitra a fost ridicat în 1488. Într-o încăpere specială a acestuia era depozitată, sub cheie, şi păzită, slănina.

În centrul satului Dumitra poate fi văzut de la distanţă un turn-clopotniţă, monument istoric, ridicat în anul 1488 să apere localitatea. Localnicii îl ştiu însă sub numele de „Turnul Slăninilor”, fiindcă într-o încăpere specială era ţinută, sub cheie, şi păzită, slănina. În fiecare sfârşit de săptămână, se trăgeau clopotele, iar saşii veneau să-şi ia raţia de slănină pentru o săptămână, nici mai mult, nici mai puţin. De ce o păstrau aici? Pentru că zidurile groase ale turnului, de peste doi metri, păstrau răcoare, iar orificiile prin care santinelele trăgeau cu puşca asigurau aerisirea întregii încăperi. Aşa se face că slănina din turn era „albă ca spuma laptelui”, cum îşi amintesc oamenii, şi cu un gust bun. Astăzi, localnicii nu mai folosesc turnul decât cu scop turistic. El a fost reabilitat, de altfel, de saşii din Germania şi e deschis, de preotul ortodox Ioan Moldovan, oricui vrea să-l viziteze. Nu  percepe nici o taxă.

Clopote de valoare

Tot în turn se află trei clopote de valoare. Cel mare, numit şi Clopotul lui Rareş (de la numele lui Petru Rareş, pe seama căruia e pusă o cetate secretă din vârf de deal), datează din secolul al XV-lea şi cântăreşte o tonă. A fost găsit în secolul trecut, îngropat, în Dealul Târgului, după ce saşii au încercat -să-l mute din sat cu un car cu şase boi. Localnicii în vârstă spun că bunicii le-au povestit că boii nu au mai vrut să tragă carul cu cloptote, aşa că, din vârful Dealului Târgului (o pantă destul de abruptă în direcţia Bistriţei -n.r), clopotele s-au întors acasă, unde au rămas şi acum.

Tunel secret

Tot prin sat umblă vorba că ar exista un tunel secret ce leagă Turnul Slăninilor de cetatea din vârful dealului, construită de Petru Rareş. Dacă unii relatează că s-au jucat în tunel când erau mici, părintele Ioan Moldovan de la Parohia Ortodoxă Dumitra spune că nu ştie de aşa ceva. A auzit şi el legende locale potrivit cărora Petru Rareş a avut o cetate pe un deal din afara satului, dar, în afară de piatră şi de câteva ruine, nu a văzut altceva.

„Eu nu ştiu nimic despre nici un tunel. Ce-i drept, nici nu am căutat. Dar nu am auzit să fie aşa ceva”, a spus părintele, încântat că aproape a terminat de pictat biserica pe care enoriaşii săi au cumpărat-o de la saşi undeva în anii 1970. Lucrările au costat 300.000 de lei, dar a meritat. În 29 iunie, de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, când a avut hramul, biserica a fost sfinţită. „Este una dintre cele mai mari biserici din Transilvania. Are o suprafaţă de peste 3.000 de mp. La sfinţire au încăput în ea peste o mie de oameni. Noi am păstrat toate obiectele de cult pe care le-am moştenit de la saşi, inclusiv altarul cel vechi. Poate suntem singura biserică cu două altare. Nu puteam să-l înlăturăm, fiindcă e prea frumos, iar noi am avut mereu o relaţie foarte bună cu saşii. Le respectăm toate valorile”, a spus părintele Moldovan.

Emigranţii Evului Mediu

Saşii din Dumitra au fost colonizaţi, în Evul Mediu, în Transilvania. Mulţi dintre ei proveneau din Saxonia, dar şi din Flandra ori din Luxemburg. La aşezarea lor în Transilvania, saşii au construit şapte cetăţi. De altfel, numele german al Transilvaniei, Siebenburgen, face trimitere la cele şapte cetăţi ridicate de saşi. Pe lângă cetăţi, saşii au format numeroase târguri, numite în latină „oppida”, precum şi numeroase aşezări rurale, precum Dumitra. Mulţi dintre saşi au emigrat în Germania, din pricina prigoanei comuniste.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă