Comisarul european pentru Comerţ, Karel de Gucht, a fost acuzat de Fiscul belgian că nu a raportat un venit de 1,2 milioane şi îi se solicită 900.000 de euro despăgubiri pentru impozitele datorate. Nu este pentru prima oară când de Gucht este acuzat de nereguli financiare, în 2008 numele său fiind implicat în afacerea băncii Fortis, care a dus la căderea guvernului belgian.
Anul trecut, la începutul lunii decembrie, Comisia Europeană a publicat un Plan de Acţiune pentru întărirea luptei împotriva fraudei fiscale şi evaziunii fiscale, detaliat pe 15 pagini, în condiţiile în care Comisia estima că pe teritoriul UE se pierd, prin evaziune, aproximativ o mie de miliarde de euro în fiecare an.
Cum criza economică a dus la exacerbarea sentimentelor antiestablishment şi la ascensiunea partidelor populiste pe un val de acuzaţii de corupţie aduse guvernelor europene, combaterea evaziunii a devenit o chestiune politică sensibilă la nivel european, pe care „tehnocraţii” de la Bruxelles se angajau să o rezolve.
Cu atât mai stânjenitor pentru legitimitatea şi credibilitatea Comisiei este un caz de fraudă fiscală în propriile-i rânduri, mai ales unul la vârf, cum este cel al comisarului pentru Comerţ, belgianul Karel de Gucht.
De Gucht, care şi-a exprimat deja intenţia de a candida pentru un nou post de comisar în viitoarea Comisie, cu toate că în mod tradiţional postul de comisar belgian este ocupat, alternativ, de flamanzi şi valoni, a cumpărat în 2005, împreună cu soţia sa, când era ministru de Externe, o casă de vacanţă în Toscana, pe care se pare că ulterior a vândut-o.
În urma tranzacţiei, a obţinut un venit de 1,2 milioane de euro, pe care însă a uitat să-l declare la Fisc. Autorităţile fiscale belgiene îi cer comisarului european să plătească taxele datorate, o amendă de 50% din aceste taxe, împreună cu dobânzile calculate retroactiv, adică 900.000 euro în total. Comisarul pentru Comerţ a respins acuzaţia de fraudă, iar purtătoarea de cuvânt a preşedintelui Comisiei, Jose Manuel Barroso, a declarat deja că de Gucht se bucură de prezumţia de nevinovăţie, că nu este cazul de demisie având în vedere că nu este vorba despre o faptă comisă în mandatul de comisar, dar există deja câteva circumstanţe care ridică semne de întrebare asupra integrităţii comisarului belgian.
Comisarul şi băncile
Recursul la „prezumţia de nevinovăţie” nu sună niciodată bine în gura oficialilor acuzaţi de fraude, dar în cazul lui K. de Gucht sună încă şi mai rău, pentru că, potrivit cotidianului flamand De Tijd, au existat negocieri secrete între Fiscul belgian şi comisar, în care, în schimbul unei sume de bani, autorităţile se angajau să ţină afacerea secretă pentru a nu-i afecta reputaţia politicianului. Negocierile au eşuat şi, în consecinţă, procesul va începe pe 25 noiembrie, dar faptul că au existat negocieri secrete întăreşte suspiciunea că de Gucht are ceva de ascuns.
Această suspiciune este întărită şi de condiţiile în care Fiscul a descoperit tranzacţia ţinută secretă de familia de Gucht. Pe scurt, comisarul european a căzut victimă legislaţiei belgiene privind transparenţa tranzacţiilor bancare introdusă în 2010, după criza financiară din 2008. Comisia Europeană şi-a făcut un titlu de glorie din lupta pentru transparenţă, dar Karel de Gucht a mers împotriva curentului, el încercând să aducă chestiunea până în faţa Curţii Constituţionale pentru a împiedica Fiscul să se apropie prea mult de conturile sale.
Şi acesta nu este singurul caz în care familia de Gucht este acuzată de fraude legate de sistemul bancar sau chiar de criza financiară. În 2008, Belgia a fost zguduită de un scandal legat de naţionalizarea celei mai mari bănci belgiene, Fortis, şi de vânzarea acţiunilor către BNP Paribas, care a dus la căderea guvernului condus de Yves Leterme.
De Gucht a fost acuzat atunci de tranzacţii pe bază de informaţii privilegiate pentru că soţia şi cumnatul său şi-au vândut acţiunile deţinute la Fortis cu numai câteva ore înainte ca guvernul să anunţe naţionalizarea şi vânzarea către francezi.
În cele din urmă, procurorii din Ghent au decis să nu îl pună sub acuzare, dar comisarul belgian dovedeşte că are o relaţie nesănătoasă cu băncile, ceea ce l-ar putea determina pe Barroso să ia măsuri înainte de încheierea mandatului actualei Comisii, mai ales că săptămâna viitoare are loc o nouă rundă de negocieri în privinţa acordului de liber schimb cu Statele Unite şi ultimul lucru de care are nevoie UE este ca negocierile să fie conduse de un comisar a cărui poziţie să fie slăbită de acuzaţii de fraudă.
