Peste 40 de nave care provin din perioada Imperiului Bizantin și cea a Imperiului Otoman au fost descoperite de oamenii de știință în partea inferioară a Mării Negre, cunoscută drept „zona moartă”, notează Daily Mail.
Proiectul cercetătorilor de la Universitatea Southampton are ca scop analizarea arheologiei maritime din Marea Negre. Astfel, în timp ce aparatura de ultimă tehnologie folosită de oamenii de știință scana adâncurile mării, la 1.800 de metri, au fost descoperite, din întâmplare, zeci de nave din perioada otomană și bizantină, a căror stare este aproape intactă.
„Descoperirea epavelor, în timpul misiunilor de cercetare, reprezintă o mare surpriză pentru noi și, în același timp, o realizare fascinantă. Acestea sunt într-o stare remarcabilă, datorită lipsei de oxigen care apare la o adâncime de peste 150 de metri. Prin folosirea tehnicii de înregistrare 3D, am reușit să realizăm o serie de imagini remarcabile. Până în prezent, nimeni nu a reușit să surprindă imagini cu epavele la o asemenea adâncime”, a precizat coordonatorul echipei de la Universitatea Southampton, profesorul Jon Adams.
Astfel, descoperirile cercetătorilor confirmă bănuielile arheologilor privind existența unor „cimitire acvatice” pentru nave, în „zona moartă” a Mării Negre. Mai mult de atât, oferă noi indicii despre comunitățile care au locuit pe coasta Mării Negre.
Potrivit sursei citate, în Grecia și în Roma antică, cât și în perioada Imperiului Bizantin, Marea Neagră era punctul central pentru majoritatea activivtăților coloniale și comericale. După ce, în 1453, otomanii au ocupat Constantinopolul și i-au schimbat numele în Istanbul, Marea Neagră a fost închisă comerțului exern. Marea Neagră a redevenit accesibilă comerțului extern după aproximativ 400 de ani, prin semnarea Tratatului de la Paris, în 1856.
Vastă operațiune de scanare a zonei de adâncime din Marea Neagră
Pentru scanarea zonei inferioare a Mării Negre, echipa de cercetare folosește aparatură de ultimă generație. Unul dintre dispozitive este optimizat pentru a realiza fotografii 3D la rezoluții înalte, în timp ce celălalt scanează adâncimile mării, folosind lumini, camere HD și un scanner cu laser. Până în prezent, dispozitivele au acoperit o suprafață de 1.250 de kilometri.
„Suntem nerăbdători să răspundem unor întrebări incomode privind momentul în care nivelul apelor a crescut, rapiditatea cu care s-a produs acest fenomen și efectele pe care le-a avut asupra populațiilor care trăiau pe coasta bulgară a Mării Negre. Principalul obiectiv este să creăm o rconstrucție a zonei Mării Negre din perioada preistorică”, a mai spus profesorul Jon Adams.
