Tribunalul Sibiu a hotarat deschiderea procedurii insolventei in cazul societatii “Forestsib” SA, una dintre etapele premergatoare declararii falimentului. Sentinta a fost pronuntata in 11 aprilie 2005, in conditiile in care firma a fost infiintata (transferata din Bucuresti), conform Registrului Comertului, cu doua luni mai devreme, respectiv in 15 februarie.
Dosarul “Forestsib” Sibiu dateaza de mai multa vreme, in falimentarea firmei, considerata una dintre cele mai importante din Romania in domeniul prelucrarii brute a lemnului, fiind vehiculate nume importante din “garda” PSD sibiana. O parte din pachetul de actiuni al societatii a fost cumparat, in 2000, de SC “Astral” SA Bucuresti, care a ajuns sa detina, un an mai tarziu, 47 la suta din capitalul social al “Forestsib” SA.
La inceputul anului 2003, societatea din Sibiu a fost radiata. Tot atunci, in Bucuresti a fost infiintata o firma cu acelasi nume. “Forestsib” SA Bucuresti a desfasurat activitatea doar pana in februarie 2005, cand societatea a fost, de asemenea, radiata, iar activitatea a fost transferata din nou la Sibiu.
In toate cele trei situatii este vorba despre aceeasi societate, avand in vedere existenta, in fiecare caz, a aceluiasi cod fiscal. De mentionat ca la un moment dat, dupa privatizare, “Forestsib” a facut parte din grupul de firme patronat de omul de afaceri Aurel Munteanu, care a cumparat mai multe active, atat din Sibiu, cat si din Alba. De altfel, “Forestsib” a avut patru sucursale in judetul Alba, doua la Sebes si cate una la Blaj si Campeni, care au fost, la randul lor, radiate sau dizolvate de drept ca urmare a Legii 359/2004, privind simplificarea formalitatilor de inregistrare a societatilor comerciale.
Valoarea ridicata a terenurilor si cladirilor administrate de societatea sibiana a atras atentia oamenilor de afaceri, care au pus mana pe patrimoniu la preturi de nimic. Cu exceptia primelor trei luni din 2005, “Forestsib” a incheiat ultimii ani cu pierderi si datorii foarte mari. La sfarsitul anului 2001, pierderile au fost de 11 miliarde lei, iar datoriile de 119 miliarde. In 2002, pierderile au crescut la 34 de miliarde, in timp ce datoriile s-au majorat la 138 de miliarde. Valoarea restantelor s-a mentinut aproximativ aceeasi in 2003, in timp ce pierderile societatii au revenit la 11 miliarde lei.
In 2004, “Forestsib” a cunoscut cea mai grava criza economica, incheind anul financiar cu pierderi de 108 miliarde lei si datorii totale de 210 miliarde, din care 184 miliarde la bugetul statului. “Anul 2004 s-a caracterizat prin lipsa acuta de lichiditati financiare, a materiilor prime, care au antrenat si o crestere spectaculoasa a datoriilor bugetare ale societatii. In aceste conditii, administratorii societatii au avut la indemana relativ putine solutii de revigorare a activitatii”, sustine presedintele Consiliului de Administratie, Daniel Muntean, intr-un raport de gestiune al administratorilor, facut public recent.
In momentul declansarii procedurii insolventei, “Forestsib” avea urmatoarea structura a actionariatului: “Astral” SA Bucuresti – 37,48%, AVAS – 19,6%, alte persoane juridice – 17,2% si persoane fizice – 25,6%. In primele trei luni din 2005, firma a avut un profit de 4,2 miliarde lei, in conditiile in care cifra de afaceri a fost de numai 28.141 lei. Rezultatele economico-financiare au fost urmarea executarilor silite efectuate de Directia Judeteana de Finante.
Singura actiune de acest gen a reprezentantilor institutiei subordonata Ministerului de Finante dateaza din 2000. Atunci, in urma unui control efectuat la firma a fost intocmit un proces-verbal de control prin care se propuneau modalitati de executare silita a debitorului “Forestsib” SA. Inspectorii financiari au reclamat ulterior anularea procesului verbal de catre directorul DGFP Sibiu, Petre Inclezan, care, la data controlului, detinea functia de cenzor.
Scandalul a ajuns si in atentia Parlamentului, pe numele directorului Inclezan fiind deschis si un dosar de cercetare penala. Cauza a fost finalizata prin neinceperea urmaririi penale din lipsa de probe, dupa ce majoritatea reclamantilor nu si-au mai sustinut declaratiile.
