Fondurile destinate ţărilor central- şi est-europene ar putea fi relocate pentru gestionarea crizei migranţilor. Alocările nu ar trebui să afecteze statele cu o absorbţie medie de bani europeni, ca România, ci ţările dezvoltate din Spaţiul Schengen. Dar subiectul urmează să fie discutat la Reuniunea de mâine a Consiliului UE al miniştrilor Finanţelor, afirmă Reuters, citată de Mediafax. Pe lângă cele trei miliarde de euro asistenţă financiară acordată de UE Turciei, pentru limitarea numărului clandestinilor ce intră în spaţiul comunitar, mai e nevoie de bani pentru centre de înregistrare şi cazare, deoarece fluxul migranţilor nu scade.
România este un stat UE cu absorbţie medie de fonduri europene. Pe exerciţiul financiar 2007-2015, pe toate programele operaţionale sectoriale (POS), s-au absorbit aproximativ 58,86%. Cea mai mare absorbție este la POS Dezvoltarea Capacităţii Administrative – 82% şi cea mai mică la POS Dezvoltarea Resurselor Umane, conform Ministerului Fondurilor Europene.
Celelalte programe operaţionale sunt între aceste limite: PO Regional 63,91%, POS Mediu 57,93%, POS Transport 61,12%, POS Creşterea Competitivităţii Economice 59,07%, PO Asistenţă Tehnică 72,72%. “Evoluţia aceasta nu afectează bugetele programelor operaţionale de dezvoltare“, afirmă Gheorghe Boeru, preşedintele Romair Consulting, companie de consultanţă în domeniul fondurilor europene. „În asemenea situaţii, politica UE e foarte clară: miniştrii Finanţelor analizează dacă e o situaţie deosebită şi se formează un fond“, a explicat acesta.
Gheorghe Boeru a descris mecanismul astfel: fiecare stat UE nu participă cu banii alocaţi, ci cu rezervele fiecărei dezvoltări. „Dacă România avea 98% sau 100% absorbţie, aveam voie să tragem şi o rezervă alocată pentru dezvoltare. Aceasta era vizată. Aşa, România, având o rată de absorbţie rezonabilă, nici mare, nici mică, este avantajată“, a precizat consultantul.
Ţările negociază fiecare din rezerva proprie de dezvoltare a proiectelor de unde se iau banii. Nu ne afectează bugetul de dezvoltare pe infrastructură mare sau pe alte proiecte. Afectate sunt statele dezvoltate, cei trei mari – Marea Britanie, Franţa şi Germania, ce şi-au terminat infrastructura mare, de unde s-ar putea negocia din rezervă. În astfel de situaţii, avantajul e pentru ţările ce implementează moderat fondurile europene.
“Fondurile structurale ocupă o pondere mare a bugetului UE. Dacă imigraţia este o problemă de importanţă foarte mare pentru UE, trebuie să vedem de unde luăm banii“, a explicat un oficial european. Nici o decizie definitivă nu este de aşteptat mâine, dar dezbaterile, probabil, vor fi tensionate.
