Câţiva membri ai grupului de acţiune „Noii Golani” au marcat, marţi seara, printr-un flash mob organizat la Kilometrul 0 al Pieţei Universităţii din Bucureşti, momentul în care, cu 21 de ani în urmă, limba română era reinstituită ca limbă de stat în Repulica Moldova.
În cele 10-15 minute, cât a durat adunarea spontană, tinerii au afişat o pancartă lungă de 10 metri pe care stătea scris, negru pe alb: „31 august, Ziua Limbii Române aici şi peste Prut”.
„Acţiunea noastră simplă şi mică este o formă de solidaritate cu cei de peste Prut, ca să le arătăm că limba română ne uneşte, nu ne desparte”, a explicat Irina, o „golană” care purta unul dintre tricourile brevetate de grupul său: negru, cu mesajul „Deşteatptă-te, române!” imprimat în alb şi având pe piept, pe un fond tricolor, harta contopită a României şi Republicii Moldova, peste care e aşezată figura domnitorului Ştefan cel Mare.
Chiar dacă timpul a fost scurt, au existat câteva reacţii din partea trecătorilor, cărora cei de la „Noii Golani” le-au oferit insigne inscripţionate „Limba noastră, româna”.
„Ştiţi de fapt cine-şi bate joc de limba asta? Tot noi, românii, începând cu mass-media”, a ţinut să le comunice organizatorilor Ion Martache, un subinginer cărunt, pe la 50 de ani.
Subiectul a devenit unul geopolitic atunci când un american între vârste s-a oprit să înţeleagă ce se petrece. „Credeti ca Rusia va fi de acord cu apropierea între România şi Republica Moldova? Eu nu cred. Ştiu că PNŢCD-ul voia reunificarea cu Moldova şi uitaţi unde a ajuns. Nu poţi să ceri acapararea unei ţări, trebuie să începi creând legături culturale”, a spus Warren, care a făcut cunoştinţă cu mediul românesc în anii ’90.
Oricum, în anunţul acţiunii lor, „Noii Golani” au îndemnat în primul rând la „neuitare”, amintind că pe 31 august 1989 sute de mii de români au cerut, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, recunoaşterea limbii române drept limbă de stat şi revenirea la alfabetul latin.
Ceea ce s-a şi întâmplat, însă ca fond. În ceea ce priveşte forma, Constituţia Republicii Moldova menţionează şi astăzi funcţionarea „limbii moldoveneşti”.
