Azi, la Sala Mare a Ateneului Român, de la ora 19.00, va avea loc Conferința de Crăciun „Călătorie prin necunoscut – De la ştiința luminii extreme la artă“, susţinută de celebrul fizician francez Gérard Mourou.
Gérard Mourou este profesor la celebra École Polytechnique din Paris și unul dintre cei mai importanți fizicieni contemporani. El este, de asemenea, profesor emerit al Universității Michigan, Statele Unite, și profesor al Universității Nijni Novgorod din Rusia.
Conferința de Crăciun din 2015 este dedicată Anului Internațional al Luminii și celei de-a 150-a aniversări a Colegiului Național „Mihai Viteazul”, București.
Biografie
Cea mai mare realizare a profesorului Gérard Mourou este fără îndoială descoperirea în 1985 a metodei care a permis construirea laserelor de mare putere – de mii (și astăzi chiar de milioane) de ori mai puternice decât cele cu care se putea lucra în anii 1965-1985.
Pe durata inimaginabil de mică a unui puls al unui asemenea laser (milionimi de miliardimi de secundă), acest puls eliberează energia totală a tuturor centralelor din lume, indiferent de combustibilul pe care acestea îl folosesc.
Acest lucru are o extrem de mare importanță pentru știința, tehnologia, medicina și protecția mediului, întrucât doar laserii de mare putere pot permite aplicații la care până acum nici nu ne puteam gândi, de la miniaturizarea acceleratorilor de particule până la lungimi de 1-2 metri, până la rezolvarea (probabil finală) a problemei deșeurilor radioactive. Acceleratori table top, care ”încap” efectiv pe o masă de laborator, vor fi puși la dispoziția spitalelor pentru terapii anticancer, ducând astfel la evitarea efectele secundare ale radio- și chimioterapiei.
De altfel, profesorul Mourou a fost profund interesat de aplicațiile medicale ale laserilor și a determinat și a fondat construirea unei clinici la Michigan, unde laserii de mare putere au fost folosiți pentru prima oară pentru tratarea și rezolvarea unor probleme medicale grave, în particular în oftalmologie.
Încă și mai important pentru țara noastră, profesorul Mourou a propus Comisiei Europene în anul 2006 ceea ce avea să devină astăzi unul dintre proiectele-fanion ale Europei: ELI – Infrastructura Luminii Extreme. După patru ani, în 2010, s-a hotărât atribuirea realizării acestui proiect României, Ungariei și Republicii Cehe.
ELI-NP, pilonul de Fizică Nucleară care se construiește pe Platforma Măgurele, la Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, va opera în 2018 cel mai puternic laser din istoria științei, făcând ca România să devină unul dintre cele mai importante centre internaționale ale științei contemporane.
Conferinţele de Crăciun
Iniţiate de marele fizician Michael Faraday în anul 1825, Conferinţele de Crăciun s-au desfăşurat neîntrerupt până în ziua de astăzi la Royal Institution, Londra, cu excepţia câtorva ani în timpul celui de-al doilea Război Mondial. În 2013, România a devenit prima ţară în afara Marii Britanii care organizează acest mare eveniment anual, desfăşurat totdeauna la începutul lunii celor două mari sărbători care încheie fiecare an: Ziua Naţională a României şi Crăciunul.
În cadrul Conferinţelor de Crăciun, primul invitat, în decembrie 2013, a fost Tom Kibble, celebru pentru lucrările legate de conceptul de particulă sub numele de «Bosonul Higgs» (Particula lui Dumnezeu).
În 2014, cel de-al doilea invitat al Conferinţelor de Crăciun a fost profesorul Joseph Silk, unul dintre cei mai importanţi cosmologi şi astrofizicieni contemporani, profesor la Institut d’Astrophysique de Paris, Université Pierre et Marie Curie, Homewood Professor of Physics and Astronomy, Johns Hopkins University, Emeritus Fellow of New College, Oxford.
Conferinţele Ateneului Român
Andrei Dimitriu, directorul Filarmonicii „George Enescu“, este promotorul desfăşurării la Ateneul Român a acestor Conferinţe de Crăciun în România, acestea derulându-se în proiectul Conferinţelor Ateneului Român. „În intenţia mea, Conferinţele Ateneului Român trebuie să consacre un loc recunoscut de Europa academică –, ca un spaţiu de dezbateri de mare rafinament intelectual a unor teme majore ştiinţifice, artistice, politice, literare, cu conferenţiari de mare calibru“, apreciază Andrei Dimitriu, directorul Filarmonicii „George Enescu“.
În stagiunea 2015-2016, seria Conferinţelor Ateneului Român a fost deschisă de celebrul filosof Alain Finkielkraut, care a fost invitatul lui Horia-Roman Patapievici pe 2 noiembrie la Ateneul Român.
La următoarea conferinţă, scriitorul francez Eric Emmanuel Schmitt se va afla, pe 9 decembrie, într-un dialog cu Marina Constantinescu.
