Sper ca eventuala intrare a Romaniei in procedura de deficit excesiv nu se va politiza, deoarece i se poate intampla, in vremuri de criza, oricarui guvern sa incaseze mai putini bani decat planuia. In alta ordine de idei chestiunea a fost prezentata ca si cand in lunile urmatoare vine Comisia Europeana si taie din fondurile alocate Romaniei, lucru fals. Un studiu atent al legislatiei europene in materie indica faptul ca procedura este o atenta monitorizare a dezechilibrului fiscal, urmata de recomandari, negocieri cu guvernele implicate si rezolvarea problemei. Una din sanctiunile clare este posibilitatea ca Banca Europeana de Investitii sa-si revizuiasca portofoliul de credite acordate in tara care nu-si rezolva problema. Dar acesta este un pas ulterior, la care n-a ajuns nimeni, deocamdata.
Ungaria, de pilda, a intrat in Uniunea Europeana incalcand acest criteriu: avea deficit fiscal de 5,9% din produsul intern brut si avea o datorie publica periculos apropiata de limita minima de 60% din PIB, recomandata de UE.
In anul urmator s-a declansat procedura asta de deficit excesiv. Am citit raportul Comisiei despre Ungaria, in care am vazut ca autoritatile de la Budapesta au avut o adevarata bulimie fiscala, adica au cheltuit constant multi bani, lucru cunoscut de Bruxelles. Comisia pune lupa pe datele financiare din tara vecina, constata ca n-au existat influente exterioare care sa duca la deteriorarea finantelor publice si estimeaza ca nici in 2004, anul analizei, nu se va corecta situatia. Ungaria a indicat un interval de cativa ani pentru a-si tempera cheltuielile si procedura a fost inchisa, fara alte sanctiuni. In acest moment Ungaria este din nou sub observatia procedurii de deficit fiscal, declansata anul trecut in mai, pe cand criza financiara internationala nu-si aratase coltii in Europa. Nu se pune problema sanctiunilor, insa ar putea indeparta realizarea visului actual al autoritatilor de la Budapesta: adoptarea urgenta a monedei euro.
Acum, oficialii Uniunii sunt constienti de influentele crizei financiare asupra economiilor lor si au anuntat ca vor accepta, in mod exceptional, deficite fiscale de 4,4% din PIB. Par sa fie insa doua curente in Comisie: unul care spune ca este nevoie de flexibilitate si ar trebui acceptate deficite fiscale mai mari, deoarece statele europene au nevoie de cheltuieli pentru a salva economia de la prabusire. Alt curent de opinie sustine ca ar trebui respectate strict criteriile, deoarece altminteri se deterioreaza toate economiile. Problema se pune mai ales in cazul statelor care au adoptat moneda unica europeana, care respecta mai strict criteriul de deficit fiscal ideal, fixat sub limita de 3% din PIB. De altfel acolo pot aparea si sanctiuni, care au logica lor, deoarece dezechilibrele unui stat pot influenta negativ spatiul monedei euro, pe care o pot slabi.
Daca mai multe state au dezechilibre mari, care se pot croniciza, atunci moneda euro insasi risca sa se devalorizeze – iata de ce au aparut si speculatiile, dar si temerile ca unele state ar putea abandona moneda unica. Totusi, termenii foarte relaxati ai procedurii dau fiecarui stat aflat sub observatie posibilitatea sa-si corecteze problema intr-un interval decent de timp. Comisia a declansat si a inchis procedura de deficit fiscal excesiv in cazul a 13 state. Polonia, Cehia, Slovacia si Malta au depasit cheltuielile chiar in anul aderarii, 2004, la fel ca Ungaria. Marea Britanie a mai trecut si ea prin problema, in 2005, dar si-a rezolvat-o in 2007. si Germania a avut deficit excesiv in 2002, iar in cazul ei procedura s-a inchis sase ani mai tarziu, in 2007. Franta a trecut si ea prin procedura, cot la cot cu Germania.
Ceea ce vreau sa cred este ca vom trata chestiunea procedurii de deficit excesiv cu seriozitate, vom programa termene de corectare decente, nu in pripa, luand in considerare si riscul, real, ca in urmatorii doi ani sa mai rulam cheltuieli mari si sa incasam mult mai putini bani la buget fata de cat ne programam.
