Mai multe filme. Emisiuni politice mai putin interesante. Cei de la firma de cablu la care sunt abonat au scos M6, nu mai am documentare. De sarbatori mi-au bagat Taraf, l-am scos. Nu ma uit niciodata la B1TV, cu o exceptie: de curand, au difuzat "Cel mai iubit dintre pamanteni", filmul din 1993, de serban Marinescu. E un film cuminte, marcat de dezlantuirile naturaliste care domina in filmografia romaneasca dupa 1990, dar jocul protagonistilor e exceptional. Am vazut sanii Torei Vasilescu inainte s-o prind jucand bunici si amante purii in telenovelele anilor 2000. Dar l-am revazut pe stefan Banica Sr, mult peste fiu, demential in rolul liderului informal al gastii de la deratizare. Am revazut o multime de actori imensi disparuti intre timp, Iordache, Dinica, Fiscuteanu, Rautu.
Si, a propos de filme romanesti, am vazut pentru prima oara un film ciudat, lent si suspendat, tot la B1TV, "Secvente" de Alexandru Tatos, cu Mircea Diaconu in rolul unui gestionar de tara inselat de sotie si cu Geo Barton in rolul unui fost tortionar burghezo-mosieresc care trimitea transparent catre fostii tortionari comunisti iesiti la pensie. Nu ma uit niciodata la OTV, nu ma uit nici la National. Nu ma uit de obicei nici la TVR Cultural. Au filme care incep fie prea tarziu, fie sunt alese prost. TVR-ul reuseste, oricum, sa ramana un model de vetustete. Talk-show-urile sunt plicticoase. Emisiunea livresca a lui Cristi Tabara de duminica dimineata e programata prea tarziu. Telejurnalul incepe la opt seara, cand se termina actualitatile posturilor concurente. Raman la filme deci. Ma uitam, pe TVR 1, la "Dr. House". Dupa terminarea celui de-al treilea sezon (la noi; in State e la al saselea) au intrerupt difuzarea.
Mai nou am inceput sa trag cu ochiul la multele canale de filme pe care le am de mult probabil: AXN, Hallmark, TV1000, Universal. Pe ultimul a inceput de cateva saptamani ultimul serial nou la care ma uit: "Swingtown". Departe de calitatea unui interpret ca Hugh Laurie si de precizia unui regizor ca David Shore, regizorul Alan Ball (cel care a realizat si "Six Feet Under") reface atmosfera retro a Americii anilor ’70, de la sfarsitul revolutiei sexuale. Trei cupluri la a doua tinerete reprezinta trei tipuri de relatii: libertina, dar periculoasa; moderata si indecisa, respectiv frustrata si mereu gata de explozie. Mai devreme sau mai tarziu, cei sase protagonisti intra in diverse combinatii alaturi de cativa puberi si adolescenti care se vad confruntati cu vidul de exemplu moral dimprejur. Serialele americane nu se simt bine insa pe nisipurile miscatoare ale moralei.
Obligat sa faca audienta, Ball nu poate risca: mesajele transmise devin banale, cu atat mai mult cu cat actorii nu pot iesi din parcela care le-a fost distribuita. Serialul n-are erou si, din cauza asta, tensiunea nu poate izvori decat din combinatii. Doar miza e diferita, dar e limpede ca Ball nu e regizorul care sa-l fi citit pe Houllebecq pentru a indrazni ceva mai mult. Numai filme, asadar. In rest, o mare plictiseala. Dar numai in fata ecranului TV. Pentru ca afara, pe strada, homo hominis lupus est.
