» Termenul de "rebrenduire" a intrat in limbajul nostru in urma cu cativa ani, cand se cauta un nou brand pentru imaginea Romaniei. Daca autoritatile au reusit sau nu mare lucru in acest sens, nu se prea observa.
» Din acest motiv, un grup de publicitari au dat startul unui proiect de transformare si revalorizare a bancnotelor romanesti.
» Imaginea "Noului Leu" merge atat pe reinterpretarea unor simboluri din avangarda romaneasca, George Enescu, Traian Vuia, Brancusi sau Eliade, cat si pe eroi ai basmelor populare: Fat-Frumos, Pasari-Lati-Lungila, Sfarma-Piatra.
In urma cu doua zile, un grup de initiativa venit din lumea "publicitara" – Sorin Axinte, Daniel Gavrila, Ramona Sima, Sorin Tranca si Bojan Spasic – a lansat o discutie publica despre "Valorile neobservate din mainile noastre", bancnotele romanesti si proiectul lor de reconfigurare a hartiilor de valoare, astfel incat ele sa reflecte aspiratii nationale, mai relevante decat realitatea imediata.
Platforma de discutie si, respectiv, proiectul sunt accesibile online din 9 februarie a.c. pe www.transforma.info.ro. Este primul proiect particular care deschide o discutie publica "pe o tema aparent rezervata statului", respectiv Bancii Nationale a Romaniei. Sorin Axinte ne-a explicat ca a existat o intalnire cu reprezentantii BNR, "la modul consultativ, era o politete necesara pentru ca banii sunt ai lor". Oricum, "proiectul nu a fost gandit pentru a fi vandut unui client, in acest caz BNR, ca autoritate emitenta de bancnota. Proiectul doreste sa deschida discutii si sa schimbe mentalitati", mai precizeaza si Daniel Kozak, Corporate Communication Officer.
Banii comunica
Ca argument, cei cinci initiatori pornesc de la o simpla constatare, si anume ca "folosim banii fara sa ne gandim cum arata si ce spun ei despre noi". Desi banii reprezinta unul dintre primele lucruri care comunica despre natiunea care ii foloseste. Bancnota de 1 leu are imprimat portretul lui Nicolae Iorga, iar pe verso – Manastirea Argesului. Pe bancnotele romanesti apar portretele lui George Enescu, pe verso Ateneul Roman (5 lei), Nicolae Grigorescu, pe verso – o cula olteneasca (10 lei), Aurel Vlaicu, pe verso un prototip de avion si un cap de vultur (50 lei), Ion Luca Caragiale, pe verso – o statuie a dramaturgului si vechiul Teatru National din Bucuresti (100 lei), Lucian Blaga, pe verso o reproducere dupa Ganditorul de la Hamangia si o veche moara de apa (200 lei), si Mihai Eminescu, pe verso cladirea Bibliotecii din Iasi, o pagina din ziarul Timpul si un tei (500 lei).
Proiectul "Valorile neobservate din mainile noastre" propune nu neaparat un nou design al bancnotelor, "cat mai ales o noua optica asupra lor, care sa ne inspire si care sa vorbeasca despre aspiratii, nevoi si chiar virtuti". Dupa cum veti vedea, Noul Leu transmite viziunea celor cinci strategi si creativi despre viitor, este progresist, optimist, conceptual, estetic. In acelasi timp, este plin de semnificatii. Bancnotele pot fi ele insele obiecte de valoare in mainile si in portofelele romanilor.
"Ieri si Azi pentru Maine"
De aici, s-au produs in doua directii: prima, de tipul imaginii bancnotelor traditionale, sub motto-ul "Romania de avangarda", si a doua de tip neconventional, "Ieri si Azi pentru Maine". Cele doua solutii creativ-strategice sunt propuse pentru a contracara atitudinile uneori autodistructive ale romanilor. O solutie este clasica, personalitatile sunt embleme ale valorii, si alta mai putin conventionala, in care elemente de arhitectura ilustreaza prezentul, realitatea si concretul in sinergie cu personaje de basm, care fac legatura cu domeniul imaginatiei si al aspirationalului.
Ideea executiei "Romania in avangarda" a venit tot de la personalitatile istorice, fiind "cea mai elocventa si credibila inspiratie in drumul nostru catre viitor". Sunt folosite imaginile unor personalitati care au facut avangarda (George Enescu, Traian Vuia, Constantin Brancusi si Mircea Eliade) si sunt reinterpretate grafic simboluri ale realizarilor care le-au adus recunoasterea, reprezentari care astfel exemplifica un comportament, un ritm, un mod de a gandi. Totodata, se incearca prin folosirea sloganului "Lumea e idei" sa "canalizam acest concept catre o lectura temerara, dar, credem, avantajoasa si plina de inspiratie pentru romani".
Cealalta varianta creeaza de la prima vizualizare o stare de familiaritate, inexplicabila in prima instanta. si veti vedea de ce… Pentru "Ieri si Azi pentru Maine" sunt propuse figuri legendare, eroi ai basmelor romanesti reprezentati in tandem cu imagini ale peisajului urban contemporan, la randul lor simboluri citadine (imagini din Orasul bucuriei – Bucuresti, Mica Viena – Timisoara, Technopolis – Cluj-Napoca sau Orasul pe sapte coline – Iasi). Aceasta executie incearca sa sintetizeze, ca un arc peste timp, intreaga experienta colectiva a naturii romane, plecand de foarte departe (din basmele romanilor – Sfarma-Piatra, Zana Zorilor, Pasari-Lati-Lungila si Fat-Frumos) si trecand printr-un prezent pe care il clasificam, prea adesea, ca inconsistent. Fiecare imagine are o explicatie preluata de pe wikipedia, neutralizand din start vreo implicare nationalista sau bombastic-patriotarda.
"Intentia conceptului nostru este aceea de a deschide, in cartea mintii privitorului, in fapt, o a treia fila (dupa trecut si prezent): aceea a viitorului. Iar teza pe care o urmarim, una cu adevarat provocatoare: numai imaginatia noastra ne va putea opri de la a pune in opera un viitor cu adevarat glorios". Da, aici poate parea un pic pompieristic acest ultim argument, dar nu va pripiti. De undeva trebuia inceput si, asa cum aproape toti ne punem intrebari unii altora acasa, la serviciu, in metrou, cu prietenii, a aparut si aceasta idee, dar intr-un grup de creativi cu experienta.
Daniel Gavrila, pater strateguicus (toti cei cinci sunt niste paters ai ideii), precizeaza ca "este o idee care a aparut in urma intrebarilor pe care ni le punem, este o solutie realista si fezabila, cu scopul de a transforma si imbunatati lumea in care traim. Noi suntem gata sa punem la bataie competente strategice si creative pentru realizarea unor astfel de proiecte, daca cei responsabili se arata interesati.
Dar, obiectivul nostru este, in primul rand, de a deschide discutia despre acele lucruri care pot primi o noua valoare pentru societate prin branding sau rebranding". De altfel, si Sorin Axinte ne-a confirmat ca au fost necesare cateva luni de "timp si gandire", iar acest website a fost realizat din resurse proprii, adica nu au luat bani de nicaieri.
Idei (ne)bune pentru o lume mai buna
Site-ul Transforma e un spatiu de joaca si de lucru. "Ideile apar din intrebari pe care ni le-am pus si ni le vom pune, din oportunitati pe care le descoperim in jurul nostru. si carora incercam, acolo unde este posibil, sa le oferim o solutie realista si realizabila", se mai arata pe site. De fapt, Sorin Axinte adauga ca, in timp, dupa formarea si exprimarea altor idei, periodic, o data la trei sau patru luni, o sa fie postate alte proiecte care pot fi discutate sau carora li se poate crea un design grafic pentru promovarea lor. "Spatiul romanesc, fiecare oras, are nevoie de idei, fie ele si semnale stradale, care pot transforma lumea din jurul nostru, de la bloc, la curte, la strada. Putem reinventa un oras, o tara. Acest demers este pentru societatea civila, pentru oameni interesati de idei. Asteptam reactii si dezvoltarea ideilor, fie ele si mici, dar care conteaza."
Discutiile legate de aceasta idee au inceput pe la mijlocul anului 2008, ne explica Daniel Kozak. La acea vreme Daniel Gavrila, Sorin Axu Axinte, Sorin Tranca si Bojan Spasic si-au imaginat procesul de branding intr-un mod similar cu conceperea si cresterea unui copil. In acest proces, detinatorul marcii este "mama", iar cei care se ocupa de strategie si creatie joaca mai degraba rolul "tatalui". De aici si numele companiei – Patres, care este pluralul in latina pentru pater, tata. Mai tarziu, in ecuatie a intervenit si Ramona Sima, filia persolva, adica "fata care rezolva".
Ea este singurul angajat al firmei si catalizatorul care face ca lucrurile sa se intample, pentru ca Daniel Gavrila si Sorin Axinte sunt parteneri in Glue, iar Sorin Tranca si Bojan Spasic sunt implicati in Friends Advertising, unde isi continua activitatea. Proiectul cu bancnotele este unul din proiectele celor cinci de la Patres, insa nu este unul cu motivatii de business, ci unul care vine din nevoia "autorilor" sai de a lasa ceva care conteaza in urma lor.
Bojan Spasic este art director si a folosit ca elemente de grafica desene originale de Fesus Barna. Copy-ul ii apartine lui Sorin Tranca, pe baza ideilor si strategiei discutate si stabilite impreuna cu echipa. Bloggerii au fost pe faza si au promovat ideea si adresa site-ului.
» Branding-ul de Tara
In anii ‘90, mai exact la alegerile din 1996, a facut mare valva lansarea, in Franta, a unui volum ilustrat, "Frumoasa si fascinanta Romanie". Insa in memoria colectiva nu a ramas valoarea intrinseca a albumului, ci scandalul legat de finantarea lui si de deturnarea de fonduri. O alta megatrambitata "rebrenduire" a fost in anii 2000, legata de schimbarea la fata a Televiziunii publice, care a reusit doar prin modificarea siglelor posturilor tv. si a mai fost una, ceva mai mica, legata de centrul istoric al Bucurestiului, insa fara un proiect bine pus la punct, care, odata demarat, sa prinda si contur. In 2006 se lansa proiectul "Fabulospirit" ca marca a Romaniei, conceput de agentia GAV Scholz&Friends, la o comanda a Ministerului Afacerilor Externe. Aceste intentii si proiecte nu au adus inca nimic nou schimbarii la fata a Romaniei. Asteptarea civica este insa, cu trecerea timpului, din ce in ce mai mare.
