» Municipiul Falticeni este, de departe, cea mai de seama destinatie din judetul Suceava pentru impatimitii turismului cultural si una dintre cele mai importante din intreaga zona a Moldovei.
Falticeniul este un punct de reper pentru cultura si stiinta nationala. Puternicul declin industrial al Falticeniului este compensat de mostenirea culturala impresionanta a pitorescului orasel de provincie prin care s-au perindat nume mari ale literaturii romane precum Ion Creanga si Mihai Sadoveanu. Dupa Bucuresti si Iasi, Falticeniul a fost catalogat de George Calinescu ca fiind al treilea oras din tara ca numar de scriitori autohtoni. Raportat insa la numarul de locuitori, Falticeniul se situeaza pe primul loc in Romania. Municipiul Falticeni a dat insa Romaniei nu doar zeci de oameni de litere de talie nationala si recunoastere mondiala, ci a format si 16 academicieni, 12 generali, 60 de doctori in cultura si stiinta.
Oportunitatile turistice zonale constau in cele nu mai putin de 100 de case memoriale din Falticeni si din imprejurimile acestuia. Pe langa circuitul turistic la unele manastiri celebre din nordul Moldovei – un bun prilej si pentru persoanele care apreciaza si latura religioasa a turismului.
Falticeniul ofera aceasta gama larga de posibilitati de imbogatire culturala, turistii putand vizita un numar impresionant de muzee, galerii si case memoriale. Aleea pietonala a Falticeniului este presarata de o parte si de alta de muzee, case memoriale, sedii ale unor institutii publice. Printre acestea se gasesc si unele case in care aerul vechi al cafenelelor de odinioara a fost treptat, ocupat de localuri cu un aspect modern.
Putine sunt strazile care sa nu fie incarcate de istorie in Falticeni, in care sa nu fie un monument, o statuie, o biserica veche, o sinagoga, un muzeu, o casa memoriala sau o scoala ori un liceu vechi. O parte din strazi sunt pline de flori, amintind de renumele pe care il avea odinioara, cel de "oras al florilor".
Ermitajul lui Ion Irimescu
Muzeul de Arta "Ion Irimescu" adaposteste cea mai mare colectie de autor din tara, fiind vorba de peste 300 de sculpturi si 1.000 de desene ce reflecta marile teme in jurul carora se tese universul sculpturii marelui artist falticinean care a trait peste 100 de ani: mitologia, maternitatea, muzica, omul ca model in Univers. Muzeul este amenajat intr-o impunatoare cladire construita la 1846 intr-un stil arhitectural sobru, ecletic. Odinioara, muzeul fusese sediul Prefecturii judetului Baia. In ultimii ani de viata, maestrul Ion Irimescu s-a retras in acest muzeu unde avea amenajat un apartament si unde a continuat sa creeze opere de arta. Maestrul devenit "patriarhul de drept al locului" a incercat sa transforme muzeul care-i poarta numele intr-un fel de Ermitaj falticinean.
Muzeul Apelor
Muzeul Apelor "Mihai Bacescu" se constituie, prin structura si consistenta de date stiintifice, intr-o veritabila lectie de instructie si educatie, de pelerinaj in lumea mediului acvatic. Este un muzeu unicat in aceasta parte de tara si ceea ce il face deosebit este faptul ca dainuie de zeci de ani intr-un oras care nu are iesire nici la mare si nici nu este legat de vreo activitate maritima fluviala. Cel care a avut ideea si caruia i se datoreaza dainuirea acestui muzeu este academicianul Mihai Bacescu. De altfel, el a daruit muzeului peste 700 de exponate, intre care cateva pot fi considerate de exceptie: bureti de mare, corali, calmari, homari, stele si arici de mare. Unul dintre punctele de atractie din Muzeul Apelor il constituie un imens glob pamantesc in care sunt reliefate cu migala si precizie chiar si lanturile muntoase din interiorul marilor si oceanelor lumii.
Acest glob pamantesc este, din cate se pare, unicat in intreaga lume tocmai pentru ca reda la scara, alaturi de relieful uscatului, configuratia reliefului subacvatic. Donat in 1986, globul geografic a fost executat cu maiestrie si cu o exactitate milimetrica, pe parcursul a cinci ani si jumatate, de catre profesorul de geografie Isaic Neculai din Vadul Moldovei.
Profesorul emerit Vasile Ciurea a intemeiat in 1914 primul muzeu din Falticeni, iar unul dintre elevii profesorului este academicianul Mihai Bacescu, care nu si-a uitat niciodata initiatorul in tainele naturii, dar nici locurile natale. Astfel, la 17 august 1982 lua fiinta la Falticeni Muzeul de stiinte Naturale, care, din 28 martie 1993, se va numi Muzeul Apelor si va primi numele lui Mihai Bacescu, academicianul care si-a inchinat viata cercetarii mediului acvatic.
In doua sali se pastreaza aspecte din primul muzeu din localitate, cateva exponate ramase evocand pasiunile profesorului Vasile Ciurea. Tot aici sunt reprezentate aproape toate sectiile vechiului muzeu: arheologie, istorie, arme vechi, etnografie, carte veche, numismatica si fotografii. Trasurica, un exponat de mare valoare, executata de Leon Comnino timp de 35 de ani numai din briceag si prezentata in 1937 in expozitia universala de la Paris impresioneaza si retine indelung atentia vizitatorului prin maiestria executiei si migala creatorului ei.
Pe de alta parte, muzeul prezinta lumea cercetatorilor Emil Racovita, Grigore Antipa, Paul Bujor si Ion Boreca, exponatele de aici reliefand contributiile stiintei romanesti in domeniul hidrobiologiei. Cei mai multi vizitatori sunt incantati de acvariile muzeului in care traiesc specii de pesti indigeni si exotici, broaste testoase, scoici si raci.
Galeria Oamenilor de Seama
Pentru impatimitii literaturii vom aminti doar doua obiective culturale din Falticeni, pentru a le starni curiozitatea. Casa Memoriala "Mihail Sadoveanu", cunoscuta sub numele de "Casa din deal", de la nr. 68, de pe strada Ion Creanga, a fost construita dupa planurile scriitorului. Aici a locuit Sadoveanu intre anii 1909 si 1918. Galeria Oamenilor de Seama este un alt punct de atractie pentru iubitorii turismului cultural. Acest obiectiv si-a deschis portile la 16 iunie 1972, in casa donata de scriitorii Horia si Vasile Lovinescu, sub directa indrumare a cronicarului Eugen Dimitriu.
Din bogata panoplie a personalitatilor falticenene fac parte scriitorii Matei Milo, Enache Gane, Costache Gane, Maria Cantacuzino, Nicolae Istrati, Nicu Gane, Ion Creanga, Nicolae Beldiceanu, Mihail Sadoveanu, Ion Dragoslav, Anton Holban, Horia Lovinescu, Vasile Lovinescu, Nicolae Labis, Vasile Savel, Nicolae Jianu, Mihail serban si Grigore Ilisei, istoricii, criticii literari si filologii Eugen Lovinescu, Alexandru Lambrior, Teodor V. Stefanelli, Virgil Tempeanu, Gheorghe Cardas, Mihai Gafita, A.G. Stino, Constantin Ciopraga, Cornel Dimitriu, Stefan Sorin Gorovei; oamenii de teatru si muzicienii Jules Cazaban, Grigore Vasiliu-Birlic, Paul Calinescu, George Adamachi, Alexandru Alger, artistii plastici Ion Irimescu, Dimitrie Harlescu, Aurel Baesu, Maria Mihaescu, Mihai Camarus, Vasile Vasiliu-Falti, folcloristii Artur Gorovei si Mihai Lupaescu, oamenii de stiinta Dimitrie Leonida, Nicolae Grigoras, Vasile Ciurea, Mihai Bacescu, Eliot Sorel, Sofia Ionescu-Ogrezeanu si Florin Constantin Ghiurea.
