» Extremismul politic se extinde in Europa de Est, iar Turcia, Ucraina, Bulgaria si Ungaria sunt tarile in care acesta este, proportional, cel mai raspandit. In vreme ce extremismul creste in est, el scade simtitor in vestul Europei.
Acestea sunt concluziile unui studiu realizat de expertii in sondaje ai institutului Political Capital din Budapesta. In Indexul Extremismului de Dreapta (DEREX), in care sunt analizate date culese din 32 de tari, institutul constata ca extremismul avanseaza cel mai rapid in Ungaria, unde numarul persoanelor care potential ar putea adera la o ideologie de extrema dreapta s-a dublat, urcand de la 10% in 2003 la 21% in 2009. Conform grilei stabilite de institut, tara cu cel mai mare numar de extremisti potentiali este Turcia, cu peste 28%, urmata de Ucraina, Bulgaria si Ungaria. Romania, cu 14,1% extremisti potentiali din totalul populatiei, se situeaza pe locul 7, imediat dupa Grecia, dar inaintea Rusiei. In schimb, tarile scandinave se situeaza toate sub bara de 1%.
Una dintre concluziile studiului arata ca principala diferenta intre estul si vestul Europei in chestiunea aderarii la extremismul de dreapta este aceea ca, in Est, aceasta ideologie se combina cu o suspiciune generalizata fata de structurile statului. In Ungaria, proportia celor nemultumiti sau porniti impotriva statului a crescut de aproape patru ori in ultimii sapte ani, de la 12% la 46%. DEREX analizeaza cazul particular al rapiditatii cu care extremismul politic maghiar s-a dublat in spatiul a sapte ani, in vreme ce in Polonia a scazut in aceeasi perioada, cu toate ca la inceputul anilor 2000 cifrele erau identice. Un rol important l-au jucat in Ungaria coruptia clasei politice, dar si inmultirea prejudiciilor impotriva strainilor. In perioada analizata, numarul ungurilor care nutresc antipatie fata de straini a crescut de la 37% la 55%.
Alte tari est-europene in care ideile extremiste se raspandesc in mod alarmant in societate sunt, conform studiului, Ucraina si Bulgaria. Cazul Bulgariei este interesant in masura in care un politician populist si nationalist precum actualul premier, Boiko Borisov, reuseste sa intruneasca sprijinul unei majoritati a populatiei printr-un program care, daca ar fi aplicat riguros, "ar face Bulgaria sa semene mai mult cu un stat politienesc decat cu o democratie". DEREX atrage atentia si asupra primejdiei pe care o reprezinta radicalizarea minoritatilor. In Bulgaria, 20% din populatie sunt etnici turci, iar dintre acestia studiul estimeaza ca circa 16% sunt extremisti potentiali. Un calcul simplu arata, astfel, ca o proportie de 4% din populatia totala a Bulgariei e compusa din extremisti musulmani potentiali.
» MIÉP si Jobbik
Principalele miscari extremiste maghiare sunt MIÉP (Partidul pentru Justitie si Viata) si Jobbik (Miscarea Pentru o Ungarie Mai Buna). MIÉP, partidul scriitorului ultranationalist István Csurka, exista din 1993. In mod deschis antisemit si xenofob, MIÉP sprijina miscarile autonomiste ale maghiarilor din tarile vecine. Partidul a fost curtat de-a lungul anilor de fostul premier de dreapta Viktor Orbán si de formatiunea acestuia, FIDESZ. Mai moderat, Jobbik – initial, o grupare a studentilor catolici – a devenit partid politic in 2003, iar in 2005 a intrat intr-o alianta cu MIÉP. La alegerile europene de anul trecut, Jobbik a obtinut trei mandate, situandu-se pe locul al treilea, dupa socialistii aflati la putere.
