Experta anticorupţie Laura Ştefan consideră că noul raport MCV este just, pentru că există încă instituţii generatoare de incertitudine, cum este Parlamentul. Ştefan a declarat, într-un interviu în exclusivitate pentru România liberă, că avem o problemă serioasă cu flagelul corupţiei, inclusiv la nivelul percepţiei populaţiei.
Cum ar trebui să interpretăm ultimul raport MCV (Mecanismului de cooperare şi de verificare)?
Laura Ştefan: Raportul a fost, ca de obicei, corect. Din păcate, ne arată ceea ce ştim, că există instituţii în ţara noastră care sunt generatoare de incertitudine şi pe locul I se află Parlamentul. Aşa că, indiferent câtă muncă bună fac DNA, ANI, Înalta Curte, Curtea Constituţională, dacă Parlamentul şi Guvernul nu asigură certitudinea legislativă şi instituţională, pentru ca aceste instituţii să-şi facă treaba, va exista întotdeauna un semn de întrebare asupra ireversibilităţii reformelor din România. Şi acest semn de întrebare, care persistă, este şi justificarea pentru menţinerea MCV în privinţa României.
Guvernul salută acest raport. Care sunt elementele pozitive, ce este benefic pentru România?
L.Ş: Este benefică în primul rând radiografia pe care o face Comisia Europeană. Mi se pare o evaluare justă şi care vine în fiecare an ca o oglindă în faţa României pentru a vedea unde lucrurile merg bine şi unde mai sunt deficienţe. Guvernul nici nu are de ce să nu salute acest raport, atâta timp cât de abia a venit în funcţie, şi până la urmă a venit tot pe o agendă reformistă. Aşa încât ar fi curios ca taman un guvern tehnocrat, cu oameni care vin de la Comisia Europeană, să nu salute un raport elaborat de Comisia Europeană. Important însă este să evităm declaraţiile tranşante cu privire la momentul ridicării monitorizării României, pentru că, din păcate, am văzut de ce sunt capabili parlamentarii noştri atunci când nu se simt monitorizaţi.
În ce priveşte calendarul schimbărilor care vor avea loc în justiţie în acest an, cu numirea noilor procurori şefi la DNA şi la Parchetul General, va fi o luptă politică acerbă sau se va păstra un fair-play instituţional, indiferent de presiunile politice?
L.Ş: Ca şi data trecută, Comisia Europeană spune foarte clar ce aşteptări are de la România şi experiementul anterior cu deal-ul politic pe numirea procurorilor şi-a arătat limitele. Comisia vorbeşte despre proceduri transparente de selecţie, care să permită accesul tuturor celor interesaţi, iar selecţia care se face la finalul procedurii trebuie să se facă pe criterii de profesionalism, integritate şi rezultate obţinute anterior în domeniul respectiv. Dacă se va proceda aşa, nu avem cum să greşim. Orice îndepărtare de la acest principiu deschide poarta subiectivismului.
În aceeaşi zi cu anunţarea raportului MCV, a fost publicat şi indicele de percepţie a corupţiei de către organizaţia Transparency International. România se clasează din nou în coada clasamentului, pe locul 58. Avem şanse să mai avansăm în acest top?
L.Ş: Deocamdată, percepţia corupţiei în România cred că reflectă just felul în care organele judiciare tratează această problemă, pentru că de fiecare dată când există dosare de corupţie într-o ţară sigur că există şi o creştere a percepţiei pe care oamenii o au cu privire la acest fenomen. Lăsând la o parte aceste considerente, cred că important pentru România este nu neapărat să se compare cu celelalte ţări din regiune, ci să înţeleagă că pentru cetăţenii săi corupţia este încă o temă principală de îngrijorare. Şi nu este vorba doar de marea corupţie, aici este vorba şi de corupţia de la nivel mic şi mediu, corupţia cu care românii interacţionează în fiecare zi în sistemul medical, administrative ş.a.m.d. Deci, dincolo de poziţia într-un top, înainte sau după alte ţări, este important să înţelegem că încă avem o problemă serioasă cu acest flagel, nu doar una de percepţie, ci, iată şi una de experienţă directă, dacă ne uităm la statisticile judiciare.
În aceste zile se vorbeşte de un abuz al procurorului general în ce priveşte folosirea coloanelor oficiale, iar ministrul justiţiei a spus că nu exclude revocarea acestuia din funcţie. Există riscul unui blocaj în justiţie?
L.Ş: Nu cred. Până la urmă este o decizie pe care ministrul justiţiei o poate lua sau nu, dar indiferent de opţiunea ministrului justiţiei, România va continua să funcţioneze. Nu văd riscul existenţei unor blocaje.
Un blocaj politic?
L.Ş: Domnul Niţu nu este singurul care se află la conducerea Parchetului. Şi, până la urmă, Parchetul României nu ar trebui să fie o structură politică. Ministrul Justiţiei poate să propună revocarea procurorului general, iar ulterior vom afla şi opinia CSM-ului, şi pe cea a preşedintelui, dacă ministrul Justiţiei se hotărăşte să facă acest demers. Oricum, mandatul procurorului general se încheie în această primăvară. Deci, indiferent de decizia de acum, vor trebui făcute proceduri pentru selectarea noului procuror general.
Odată cu aceste schimbări din primăvară, cum va restarta România lupta anticorupţie?
L.Ş: Este important ca dosarele să continue să fie instrumentate. Mi se pare crucial pentru România şi cred că în acest moment susţinerea luptei anticorupţie este o prioritate în ţara noastră. Vom vedea la momentul la care se va pune în discuţie selectarea noilor şefi în ce măsură persoanele propuse a fi numite oferă garanţii că acest lucru se va întâmpla. Eu sunt convinsă că de oferirea acestor garanţii se va lega şi decizia ministrului de a promova o anumită persoană într-o anumită funcţie sau de a alege pe altcineva.
