Astăzi, Curtea Constituţională a Romaniei a trimis o nouă adresă către Guvern, de data aceasta cu un continut nefalsificat. CCR a cerut listele electorale în baza cărora premierul Victor Ponta si ministrii sai au organizat şi desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Noua adresa interzice, prin continutul juridic, organizarea unui mini-recesamant.
Surse guvernamentale spun ca, dupa primirea noii adrese de la Curte , ministrul de Interne Ioan Rus si-a dat demisia. La fel a procedat si ministrul delegat pentru Administratie, Victor Paul Dobre.
Ce doi ministrii sunt obligati moral sa declare public CINE I-A DETERMINAT sa trimita o comunicare la CCR prin care sa blocheze invalidarea referendumului si sa arunce astfel tara in HAOS.
In adresa (falsificata!) de la data de 3 august, Curtea Constituţională a cerut Guvernului “să dispuna masuri pentru actualizarea listelor electorale permanente pana la data de 31 august 2012 ” desi in incheierea de sedinta, transmisa integral presei, se cereau doar listele electorale in baza carora s-a desfasurat referendumul.
Romania Libera atragea atentia, inca de vineri, ca cineva din interiorul Curtii Constitutionale – cel mai probabil un asistent magistrat – a falsificat continutul adresei trimise la Guvern pentru a oferi USL portitele legale de a scoate de pe liste milioane de cetateni cu drept de vot ( pe cei care lucreaza in strainatate). Deocamdata, Curtea Constitutionala NU a anuntat daca a deschis vreo ancheta pentru depistarea autorului falsului.
Iată conţinutul noii adrese, trimise în această dimineaţă premierului Ponta de către preşedintele CC Augustin Zegrean:
“Având în vedere interpretările diferite apărute în massmedia şi în conferinţa de presă a Guvernului României, care a avut loc în data de 3 august 2012, cu privire la datele solicitate de Curtea Constituţională, vă aducem la cunoştinţă faptul că, prin Adresa nr. 5305 din 3 august 2012, plenul Curţii Constituţionale a solicitat Guvernului listele electorale permanente, actualizate conform dispoziţiilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, liste în baza cărora s-a desfăşurat referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui României, domnul Traian Băsescu.
Vă asigurăm, domnule prim ministru, de deplina noastră consideraţie”
Cronologia evenimentelor
Dupa referendumul de la 29 iulie pentru demiterea presedintelui Traian Basescu, Curtea Constitutionala urma sa decida daca valideaza sau nu scrutinul, in functie de numarul participantilor la vot.
Biroul Electoral Central a anuntat oficial ca participarea la vot a fost de 46,26% din cei peste 18,3 milioane de cetateni cu drept de vot, ceea ce insemna invalidarea referendumului si reinstalarea presedintelui Traian Basescu.
Rezultatele referendumului au fost contestate la CCR de sefii USL care conduc Senatul si Camera Deputatilor, de alte organizatii afiliate USL.
Pentru a putea rezolva contestatiile si a se putea pronunta corect asupra referendumului, CCR a cerut comunicari de date despre numarul real al cetatenilor cu drept de vot de la Ministerul Administratiei si Internelor, Institutul National de Statisca si Autoritatea Electorala Permanenta.
Institutul si Autoritatea au comunicat ca nu detin date care sa poata fi folosite pentru referendum, potrivit legilor, institutia indicata fiind Ministerrul Administratiei si Internelor, prin Directia de Evidenta a Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date.
Initial, Ministerul Administratiei si Internelor a trimis prima data o adresa (CORECTA, reala!) prin care a anuntat CCR ca pe listele electorale sunt 18,3 cetateni cu drept de vot.
Ulterior, Ministerul Administratiei si Internelor a revenit cu o noua adresa, semnata de cei doi ministrii Ioan Rus si Victor Paul Dobre, la care au atasat o comunicare a Directiei pentru Evidentaa Populatiei, in care se sustinea, in esenta, ca MAI nu-si asuma responsabilitatea pentru numarul cetatenilor cu drept de vot de pe listele electorale deoarece acest atribut ar reveni autoritatilor publice locale.
Vezi toate documentele in articolul “Anatomia unui atac la statul de drept. Actele cu care miniştrii Ioan Rus si Victor Paul Dobre au blocat invalidarea referendumului pentru demiterea preşedintelui Băsescu”.
Dupa primirea acestei adrese, insotita de un act prin se anula comunicarea numarului de cetateni cu drep de vot, CCR a hotarat amanarea verdictului asupra referendumului deoarece nu se poate pronunta pe comunicarii contradictorii.
Drept urmare, CCR a trimis o adresa Guvernului, cerand listele in baza carora s-a organizat referendumul. Aceasta adresa a fost falsificata, continutul obligand Guvernul sa dispuna masuri pentru actualizarea listelor electorale pana la 31 august 2012.
Tot atunci, CCR a trimis catre presa informarea corecta.
Romania Libera a sesizat vineri – in articolul “La Curtea Constitutionala se falsifica hotarari in folosul USL?” – ca cele doua comunicari se bata cap in cap.
Sesizandu-se, Curtea Constitutionala a transmis luni o noua adresa Guvernului, cu continutul real, care, juridic, nu permite organizarea unui mini-recesamant.
