Românii sunt cei mai nemulţumiţi europeni atunci când vine vorba despre curăţenia din gări. Probabil, de aceea, numai 3% dintre noi optăm să călătorim zilnic cu trenul, faţă de 12% din cehi. În general europenii călătoresc tot mai puţin cu trenul. Cu toate acestea 58% dintre locuitorii vechiului continent sunt mulţumiţi de serviciile de transport feroviar din ţara lor. Acestea sunt câteva din concluziile unui sondaj Eurobarometru publicat recent.
Aproximativ 19% dintre europeni nu călătoresc cu trenul din cauza problemelor de accesibilitate. Persoanele cu mobilitate redusă s-au plâns, în special, de proasta accesibilitate a vagoanelor şi a platformelor, precum şi de faptul că, în momentul planificării călătoriilor, nu găsesc informaţii referitoare la accesibilitate.
Citeşte şi: Mănescu: Vom realiza o linie feroviară din Viena până în Constanţa
„Numai un sfert dintre călătorii din UE utilizează trenul în mod regulat. Este insuficient. Trebuie să facem transportul feroviar mai atrăgător, iar acest studiu ne-a arătat foarte clar în ce direcţii sunt necesare măsuri. De exemplu, este inacceptabil faptul că în unele ţări este atât de complicat să cumperi bilete de tren. Alegerea unui tren trebuie să fie la fel de rapidă şi de uşor de realizat ca scoaterea automobilului din garaj”, a declarat Vicepreşedintele Comisiei Europene, Siim Kallas, responsabil cu transporturile.
Acest studiu reprezentativ, care luat în considerare opiniile a 26.000 de europeni, a fost realizat cu scopul de a analiza nivelul de satisfacţie, în rândul călătorilor din UE, cu privire la serviciile interne de transport feroviar, inclusiv trenurile propriu-zise, gările şi accesibilitatea pentru persoanele cu mobilitate redusă. Studiul continuă un sondaj similar realizat în 2011.
Cât de uşor se procură biletele
În ceea ce priveşte uşurinţa de a cumpăra bilete, nivelul general de satisfacţie nu s-a îmbunătăţit din 2011 până în prezent (78% dintre cetăţeni se declară satisfăcuţi), existând totuşi îmbunătăţiri semnificative în Austria şi Grecia (o creştere cu 14 şi, respectiv, 10 puncte procentuale).
48% dintre românii chestionaţi sunt mulţumiţi în ceea ce priveşte modul în care se achiziţionează biletele.
Nemulţumirea a crescut însă îngrijorător în Italia, Danemarca şi Slovenia (cu peste 10 puncte procentuale în toate aceste ţări).
Nivelul satisfacţiei cu privire la furnizarea de informaţii în timpul călătoriilor cu trenul, în special în caz de întârzieri, a rămas insuficient (sub 50% dintre cetăţeni se declară mulţumiţi de acest aspect).
Ratele cele mai ridicate de satisfacţie se regăsesc în Marea Britanie (70%), în Finlanda şi în Irlanda (68% şi 62%). 46% dintre români sunt mulţumiţi de furmizarea informaţiilor, faţă de 53% cât reprezintă media europeană.
Ratele cele mai ridicate de nemulţumire au fost înregistrate în Franţa (47%) şi în Germania (42%).
Lipsa punctualităţii nemulţumeşte europenii din Sud-Est
Nivelul cel mai ridicat de satisfacţie privind punctualitatea şi fiabilitatea a fost înregistrat în Irlanda, Letonia, Austria şi Marea Britanie (peste 73%). Cei mai nemulţumiţi cetăţeni sunt cei din Italia (44%), Germania (42%), Polonia (40%) şi Franţa (39 %).
Frecvenţa satisfăcătoare a trenurilor este esenţială în atragerea călătorilor — sincronizarea este un factor esenţial care afectează deciziile consumatorilor de servicii de transport. În general, 59% dintre europeni sunt mulţumiţi de frecvenţă. Italia şi Europa centrală / de sud-est au cel mai scăzute rate de satisfacţie.
În conformitate cu noua politică a UE în materie de infrastructură, UE investeşte 26 de miliarde euro în sprijin financiar pentru proiecte de transport paneuropene, mai ales în domeniul transportului feroviar, pentru a construi legăturile transfrontaliere care lipsesc, pentru a elimina blocajele şi pentru a face reţeaua mai inteligentă.
Accesibilitatea
Doar 37% dintre europeni sunt mulţumiţi de accesibilitatea generală în gări pentru persoanele cu mobilitate redusă. Nivelul de satisfacţie este cel mai ridicat în rândul locuitorilor din Marea Britanie (61 %), Irlanda (56%) şi Franţa (52%). În Germania, Suedia, Italia şi Europa de est, ratele de satisfacţie sunt sub medie.
Numai 46% dintre cetăţeni sunt mulţumiţi de accesibilitatea platformelor (40% de cea a vagoanelor), iar procentul de satisfacţie este şi mai mic în ceea ce priveşte informaţiile furnizate înaintea călătoriei cu privire la accesibilitate (39%) sau la asistenţa pentru persoanele cu mobilitate redusă (37%). Procentajele scad şi mai mult atunci când respondenţii sunt direct implicaţi (43% sunt satisfăcuţi de accesibilitatea platformelor şi 37% de accesibilitatea vagoanelor).
Aspectele privind accesibilitatea sunt esenţiale pentru îmbunătăţirea cotei modale a transportului feroviar, în special în contextul îmbătrânirii populaţiei europene. 34% dintre respondenţii care nu călătoresc niciodată cu trenul au evocat cel puţin o problemă de accesibilitate drept motiv pentru care nu călătoresc cu trenul. Aceasta ar putea însemna că transportul feroviar nu este utilizat de aproximativ 19% din populaţia UE din cauza unor probleme de accesibilitate.
Soluţionarea plângerilor
Satisfacţia legată de modul de tratare a plângerilor a crescut, din 2011 până în prezent, cu cifra impresionantă de 11 puncte procentuale — acesta fiind unul dintre primele efectele ale punerii în aplicare a regulamentului privind drepturile călătorilor1. În 4 state membre (Franţa, Letonia, Finlanda şi Spania), gradul de satisfacţie a crescut chiar cu peste 20 de puncte procentuale.
Utilizarea transportului feroviar în UE
Doar 35% dintre europeni călătoresc cu trenuri interurbane de câteva ori pe an sau mai frecvent, deşi 83% dintre ei locuiesc la cel mult 30 de minute distanţă de o gară.
32% dintre europeni nu călătoresc niciodată cu trenuri interurbane.
53% dintre europeni nu utilizează trenuri suburbane, deşi 31% dintre ei locuiesc la cel mult 10 minute distanţă de o gară. Numai 14% dintre cetăţeni utilizează trenuri suburbane de mai multe ori pe săptămână.
Automobilele continuă să fie mijlocul de transport predominant în Europa, însă această tendinţă se modifică: în 2010, europeanul mediu a călătorit cu automobilul aproape 9.500 km — adică cu 100 km mai puţin decât în 2004.
