Confruntat cu un val de critici internationale impotriva regimului autoritar si a limitarii drepturilor omului, Kremlinul se pregateste sa raspunda cu o campanie de „imbunatatire” a imaginii Rusiei in lume. Propaganda in toata regula, platita cu bani grei in publicatii importante.
Potrivit cotidianului britanic „The Independent”, primele trei tinte ale acestei campanii sunt Marea Britanie, SUA si China, suplimente speciale consacrate Rusiei (varianta „oficiala”, „revazuta si adaugita” de Kremlin) urmand sa apara lunar in „The Daily Telegraph”, „The Washington Post” si intr-un cotidian chinez. Se intentioneaza ca anul viitor proiectul sa se extinda, urmand sa acopere alte noua tari. Articolele vor fi pregatite la Moscova de o unitate speciala afiliata cotidianului guvernamental „Rosiiskaia Gazeta”.
Prin aceasta campanie, oficialii de la Moscova intentioneaza sa „corecteze stereotipurile desuete si cu tenta negativa la adresa Rusiei”, „promovate de presa straina”. „Mesajul” pe care campania vrea sa il transmita este ca Occidentul si lumea in general nu au motive sa se teama de Rusia, care nu intentioneaza sa isi utilizeze rezervele de gaze si petrol pentru a domina alte tari si care este un partener de afaceri fiabil.
Asasinatele politice sau mafiote, represaliile impotriva companiilor si oamenilor de afaceri care nu se pliaza intereselor Kremlinului, nerespectarea drepturilor omului si „rafuiala” cu georgienii aflati in Rusia sunt insa stiri cat se poate de reale, nu roadele imaginatiei jurnalistilor rauvoitori. Kremlinul nu are nimic impotriva acestei realitati, care chiar ii convine, singura problema fiind cea de imagine. Si, in consecinta, se face campanie de imagine, de „cosmetizare”. In loc de reforme, se pregatesc suplimente cu fotografii si stiri „optimiste”. Pe cand si un album cu „Eterna si fascinanta” Rusie?
„Ofensiva de imagine” a inceput si pe plan intern, incercandu-se convingerea rusilor ca limitarile drepturilor omului si controlul strict al statului sunt spre binele lor. Politicieni, posturi de televiziune si organizatii se intrec in a prezenta imaginea unei Rusii inconjurate de dusmani amenintatori, de care doar un „tatuc” (in traducere romaneasca, „un despot luminat”) o poate apara. Chiar si asasinarea jurnalistei Anna Politkovskaia isi gaseste o explicatie care se incadreaza in aceste scenarii. Putin insusi a „explicat” ca jurnalista nu a fost asasinata pentru dezvaluirile sale privind Cecenia, ci la ordinul unor rusi refugiati in strainatate (aluzie la oligarhi), care au „sacrificat-o” pe Politkovskaia pentru a genera „un val de sentimente antirusesti”. Si orice „rus de bine” trebuie sa il creada pe presedinte!
