Cancelarul german, Angela Merkel, s-a deplasat în Turcia pentru întrevederi cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan şi cu premierul Ahmet Davutoglu, asupra crizei imigranţilor, cea mai gravă cu care se confruntă Europa după cel de-al doilea război mondial.
După Croaţia, apoi Slovenia, fluxul imigranţilor s-a redirecţionat spre Austria, sâmbătă, 17 octombrie, după ce Ungaria a închis, vineri la miezul nopţii, frontiera cu vecinul croat, pe unde peste 170.000 de persoane au tranzitat într-o lună. În ajun, Comisia Europeană a anunţat că a ajuns la un „plan comun de acţiune” cu Turcia pentru îndiguirea fluxurilor migratorii.
Potrivit Bruxelles, acest plan prevede, în principal, noi discuţii privind candidatura Turciei la aderarea la UE, un acces la vize pentru cetăţenii turci şi un ajutor financiar. În schimb, Turcia va accepta să găzduiască refugiaţii şi să întărească supravegherea frontierelor şi lupta contra reţelelor de călăuze. Concret, în schimbul cooperării, Erdogan cere accelerarea negocierilor de aderare la Uniune, care trenează de zece ani şi liderul turc speră ca europenii să fie mai puţin atenţi la derivele regimului său.
Înaintea plecării în Turcia, cancelarul german declara că UE trebuie să dea dovadă de „solidaritate” faţă de fluxul fără precedent de imigranţi din acest an şi a refuzat ideia unei „închideri” a frontierelor care „este o iluzie în secolul 21”. Angela Merkel a reafirmat că o soluţie ae trece printr-o susţinere întărită a Turciei, ţară prin care trec un mare număr de migranţi care fug de războaie şi persecuţii. UE trebuie să ajute Turcia „să aibă grijă de refugiaţi” şi să reuşească „o mai bună supraveghere a frontierelor maritime” ale ţării cu Grecia. „Este inadmisibil ca spaţiul maritim dintre Turcia şi Grecia să fie în prezent în mâinile contrabandiştilor (de persoane, n.n.)”.
Includerea Turciei
La summitul UE de la Bruxelles de zilele trecute, consacrat crizei imigraţiei, Merkel a menţionat de mai multe ori rolul central al Turciei în criza refugiaţilor şi a susţinut un plan de acţiune al UE de mai multe miliarde de euro vizând încurajarea Ankarei de a coopera pentru controlul mai strict al frontierelor, un efort pentru reducerea drastică a numărului de refugiaţi şi imigranţi care intră în UE.
Merkel s-a deplasat la Istanbul pentru întrevederi cu Erdogan şi Davutoglu, după ce în ultimele săptămâni ea a amintit că este gata să întindă mâna Turciei, recunoscând rolul-cheie pe care îl poate juca în orice tentativă de limitare a miilor de refugiaţi şi imigranţi care vin zilnic în Germania. La Berlin, oficialii au declarat că vizita era necesară pentru ameliorarea comunicării într-un moment în care balanţa puterii în relaţiile UE-Turcia a evoluat considerabil în favoarea Ankarei, în mare parte din cauză că în prezent Turcia este principala sursă a celor 700.000 de persoane care un intrat în acest an în UE.
Cancelarul german este ţinta criticilor interne pentru această vizită făcută unui lider din ce în ce mai autoritar şi aflat la două săptămâni înaintea unor alegeri legislative cruciale, care, din cauza escaladei politicii sale contra kurzilor s-au transformat într-un referendum contra sa.
Vizita lui Merkel în Turcia intervine la o săptămână de la cel mai sângeros atentat terorist din istoria modernă a ţării comis la Ankara în timpul unei manifestaţii pentru pace, soldat cu 97 de morţi şi peste 500 de răniţi.
Concesii criticate
Politicienii suspectează că orice concesie făcută de Merkel cu Erdogan va fi considerată ca o susţinere pre-electorală a acestuia. „Erdogan poate spune de acum că ţine toată lumea în buzunar şi când doamna Merkel va merge până la palatul său, atunci cred că va fi un cadou pentru alegerea nemeritată a partidului său (Erdogan, n.n.), AKP” a declarat Lale Akgun, membru al social-democraţilor (SPD), care este născut la Istanbul. Deputatul „verde” Claudia Roth o acuză pe Angela Merkel că merge pe „un câmp minat” părând că susţine campania electorală a lui Erdogan. Chiar dacă nu este în cursă, ca preşedinte trebuind să fie independent, Erdogan a intervenit în cursa electorală. Dar, responsabilii guvernamentali susţin că discuţiile sunt vitale pentru găsirea unei soluţii la situaţia refugiaţilor.
Spiegel citează declaraţia lui Armin Laschet, unul din liderii democrat-creştinilor din CDU, partidul Angelei Merkel, potrivit căruia „suntem foarte critici cu Erdogan şi desigur nu este interlocutorul nostru preferat, cum poate vă puteţi imagina, dar fără nu le va fi posibilă găsirea unei soluţii”. Politicianul a adăugat că „atentatul face lucrurile şi mai complicate” şi a precizat că 2 milioane de persoane trăiesc în Turcia în tabere de refugiaţi şi va trebui să le fie oferit un viitor, altfel ei ar putea să ia drumul spre Europa. Iar Cem Ozdemir, şeful grupului Verzilor, condamna postura cancelarului la Ankara, cerând amânarea vizitei cel puţin până după alegeri. „Orice acord ar fi un semnal că îl considerăm pe Erdogan un interlocutor normal. Dar asta nu se poate cu un şef de stat care acceptă moartea cetăţenilor săi, poliţiei şi soldaţilor”.
În Germania, cancelarul Merkel şi-a văzut popularitatea scăzând legat de criza imigranţilor, în special din pricina politicii sale a porţii deschise. Şi, în timp ce insistă că nu-şi va schimba politica, Merkel este supusă presiunii crescânde a germanilor obişnuiţi şi a aliaţilor conservatori pentru a-şi modela planul în vederea reducerii numărului nou-sosiţilor în Gemania. După atacul din Ankara, Gokay Sofuoglu, preşedintele comunităţii turce din Germania (circa 3 milioane persoane de origine turcă), avertiza: „conflictul între turci şi kurzi este în pericol să se răspândească pe străzile” din Germania, ştiut fiind că tensiunile dintre cele două comunităţi au crescut.
