Erdogan continuă războiul contra media şi miercuri două posturi tv de opoziţie au fost luate cu asalt de forţele de poliţie, care au preluat controlul canalelor Bugun Tv şi Kanalturk din Istanbul.
Ajunul alegerilor legislative anticipate în Turcia, programate pentru 1 noiembrie, este marcat de acţiunile în forţă ale poliţiei pentru a pune sub tutelă media de opoziţie. Miercuri, 28 octombrie, poliţia a preluat controlul canalelor tv Bugun şi Kanalturk din Istanbul printr-o intervenţie în direct. În faţa camerelor de filmat, forţele de ordine au penetrat în sediul celor două canale, proprietate a grupului Koza-Ipek, considerat apropiat de Fethullah Gulen, inamicul politic al preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. Salariaţii care apărau sediul au fost dispersaţi cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă, potrivit imaginilor transmise ăn direct de Bugun TV. Poliţia şi unul din noii administratori ai grupului numiţi de justiţie au preluat controlul regiei celor două televiziuni, în pofida opoziţiei unuia dintre redactorii şefi. În faţa clădirii au izbucnit confruntări între manifestanţi, între care deputaţi ai opoziţiei, şi forţele de ordine, şi au fost efectuate arestări.
Luni, la cererea procurorului general din Ankara, justiţia turcă a decis să pună sub tutelă holdingul Koza-Ipek, acuzat de acest magistrat că „finanţează”, „recrutează” şi „face propagandă” pentru imamul Fethullah Gulen, care din SUA unde s-a auto-exilat conduce o reţea de ONG-uri, media şi întreprinderi calificate de autorităţi drept „organizaţii teroriste”. Fost aliat al preşedintelui Erdogan, Gulen a devenit „inamicul său numărul 1” după scandalul de corupţie care a vizat apropiaţii omului-forte al Turciei şi chiar membrii din guvernul său la finele anului 2012, când Erdogan era prim-ministru. Decizia justiţiei turce a fost denunţată de opoziţie ca o atingere la libertatea presei, în ajunul alegerilor legislative anticipate care au loc duminică în Turcia.
Gaze lacrimogene contra protestatarilor
Poliţia turcă a făcut uz de gaze lacrimogene marţi pentru dispersarea zecilor de persoane care protestau contra punerii sub tutelă a holdingului Koza-Ipek. Patronul grupului Koza, Akin Ipek, aflat în străinătate, a dezminţit categoric orice activitate ilegală şi denunţă aceste „minciuni”. Tensiunile dintre media şi autorităţi, deja puternice, au fost exacerbate în ultimele săptămâni odată cu reluarea conflictului kurd şi apropierea legislativelor. Cartierul general din Istanbul al cotidianului Hurriyet a fost ţinta a două atacuri ale unor manifestanţi pro-Erdogan, iar unul din cronicarii săi Ahmet Hakan, a fost bătut în faţa locuinţei, puţin după ce fusese ameninţat că va fi „zdrobit ca o insectă” de un editorialist al cotidianului Star, apropiat al regimului.
Un scrutin mai incert ca niciodată
Rezultatele alegerilor de duminică ar urma să arate dacă ţara se angajează în direcţia instabilităţii şi a crizelor politice cronice sau va opta pentru stabilitate guvernamentală. Potrivit sondajelor din ultimele zile, tacticile folosite de AKP (partidul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, la putere) după alegerile din iunie nu au dus la efectele scontate. Schimbările recente din politica externă, în special în dosarul sirian, par să fi deservit partidul aflat la putere din 2002, consecinţele fiind catastrofice. Atentatele care au lovit Ankara la 10 octombrie au dezvăluit incapacitatea guvernului de a asigura securitatea fizică a populaţiei. Iar în dosarele economice, guvernul a înregistrat o însemnată pierdere de credibilitate. În acest context, AKP pare greşit angajat în ambiţiile sale de a accede singur la guvernare. Dar, numeroşi observatori susţin că partidul dispune încă de destule mijloace pentru a inversa tendinţa. Ingineriile electorale pot răsturna rezultatul scrutinului şi recentele iniţiative ale AKP dezvăluie un adevărat micro management al hărţii electorale pentru a obţine cele 18 locuri, pe care le-a pierdut în iunie, şi a forma un guvern monopartit. Recâştigarea majorităţii absolute în Parlament de către AKP îi va permite modifica Constituţia în vederea transformării Turciei în republică prezidenţială. Dorinţa lui Erdogan de a obţine puteri crescute.
