În ultima lună au fost confirmate aproape 400 de noi cazuri de rujeolă, cea mai mare parte fiind în Brașov.
În total, sunt 9.626 de persoane bolnave, dar numărul deceselor nu a mai crescut, oprindu-se la 34. Ultimul deces a fost înregistrat la începutul lunii septembrie.
Jumătate din cazurile noi înregistrate sunt în judeţul Braşov. Număr mare de cazuri confirmate în ultima lună s-a mai înregistrat în judeţele Cluj, Satu Mare şi Harghita.
Comunități sărace, fără medic de familie
Potrivit ultimei statistici, peste o mie de cazuri confirmate sunt în judeţele Timiş – 1.228, Caraş-Severin – 1.112 şi Arad – 1.014.
Cele 34 de decese au fost înregistrate în judeţele Timiş – nouă, Arad – şase, Dolj – şapte, Caraş-Severin – trei şi câte un caz în Bucureşti şi în judeţele Bihor, Cluj, Călăraşi, Neamţ, Satu Mare, Vaslui, Galaţi şi Mureş.
Boala s-a extins în 41 de judeţe, singurul fără niciun caz fiind judeţul Tulcea. Un raport din iulie al Ministerului Sănătății arată că au fost identificate 2.277 de localităţi cu risc de îmbolnăvire a populaţiei de rujeolă, acestea fiind localităţi fără medic de familie, cu acoperire vaccinală sub 95% şi cu populaţie de etnie romă. Epidemia ar fi izbucnit la populaţii de etnie romă din judeţele Cluj şi din Bistriţa, “cu genotip izolat în Italia” sau din alte ţări din vestul Europei. În document se precizează că pentru fiecare dintre localităţile unde există risc de îmbolnăvire au fost găsite spaţii pentru organizarea unor centre de vaccinare. Astfel, este vorba despre organizarea a 964 de centre de vaccinare în care vor fi 1.929 de medici şi 2.080 asistenţi medicali.
Mortalitate-record
Ministrul Sănătăţii menţionează în raport că mortalitatea înregistrată este de patru cazuri la o mie de copii, ”mult peste cea cunoscută în literatura de specialitate, de 1-2 cazuri la o mie de copii”. Cauzele izbucnirii epidemiei de rujeolă, care a cuprins aproape toată ţara, sunt legate de scăderea continuă a acoperirii vaccinare din ultimul deceniu şi care s-a accentuat în ultimii doi ani prin refuzul părinţilor de a-şi imuniza copiii, dar şi pe fondul lipsei periodice a vaccinurilor.
Tot în acel raport se arăta că 224.202 copii cu vârste între 9 luni şi 9 ani erau restanţieri la vaccinare. Dintre aceştia 30.706 sunt copii cu vârsta cuprinsă între 9 şi 11 luni, 25.026 fiind înscrişi la un medic de familie. Restul de 5.680 de copii nu erau înscrişi la un medic de familie. La categoria de vârstă 1-9 ani, nu erau vaccinaţi 194.496 de copii. Cei mai mulţi dintre ei, 155.727, erau înscrişi la un medic de familie, în timp ce 37.769 nu au medic de familie.
