Buna înţelegere dintre şefii de stat ai Germaniei şi Rusiei, care se întâlnesc astăzi la Hanovra, nu va fi tulburată de decizia organizaţiei Werkstatt Deutschland, luată în urma protestelor unor politicieni şi artişti, de a nu îi conferi premiul Quadriga premierului Vladimir Putin.
Relaţia dintre Angela Merkel şi Dmitri Medvedev se bazează pe simpatie reciprocă – întâlnirile dintre cei doi decurgând de obicei deosebit de armonios; Merkel şi Medvedev se numesc reciproc „Angela” şi „Dmitri”, discută fără ajutorul translatorilor (cancelara Germaniei, născută în fosta DDR, nu a uitat în întregime limba rusă pe care a învăţat-o în şcoală, iar preşedintele Rusiei este vorbitor de engleză), iar la ultima întâlnire dintre cei doi şefi de stat, care a avut loc anul trecut la Ekaterinenburg, la despărţire Medvedev a pupat-o pe cancelară pe obraz şi a condus-o personal la avion, unde i-a înmânat un buchet de flori.
Factorul economic, motorul relaţiilor
Întrunirea de la Hanovra stă sub un semn bun: „Dialogul Petersburghez”, un forum politic, economic şi cultural anual, va reuni un număr mare de miniştri, oameni politici şi de afaceri, precum şi artişti din cele două ţări. Printre temele abordate se numără şi unele cu un potenţial ridicat de conflict, mai ales cele legate de politica externă. Astfel, ministrul de Externe al Germaniei, Guido Westerwelle, aflat momentan la conducerea Consiliului de Securitate al ONU, va încerca din nou să convingă Rusia de necesitatea unei rezoluţii care să condamne acţiunile sângeroase din Siria ale regimului lui Bashar Assad; până acum, Rusia se opune unui asemenea pas. De asemenea, Merkel şi Medvedev vor discuta şi despre o posibilă înăsprire a sancţiunilor împotriva Iranului.
Un alt subiect fierbinte va fi respectarea drepturilor omului de către guvernul şi societatea rusă; Merkel va readuce, probabil, în discuţie uciderea din 2009 a jurnalistei Natalia Estemirova, considerată unul dintre cei mai acerbi critici ai Kremlinului.
Însă este puţin probabil ca aceste teme să afecteze atmosfera discuţiilor; relaţiile germano-ruse sunt, în acest moment, deosebit de bune – nu în ultimul rând din cauza interdependenţei crescânde a celor două state din punct de vedere economic; Germania este principalul parter comercial al Rusiei, exporturile ţării est-europene către Germania însumând anual 31,8 miliarde euro, în timp ce exporturile Germaniei către Rusia s-au ridicat în 2010 la 26,4 miliarde euro – cifră care a crescut în primele trei luni din 2011 cu 42%. Circa 6.000 de companii germane sunt active în Rusia, iar decizia guvernului german de a renunţa la energia nucleară va duce la o dependenţă şi mai mare a statului din Europa Centrală de importurile de gaz din Rusia. De altfel, de curând a fost prelungit parteneriatul strategic între companiile de energie Gazprom, din Rusia, şi RWE, liderul pieţei din Germania.
Putin, rămas fără premiu
Pe acest fond, pasul făcut înapoi de către organizaţia Werkstatt Deutschland, care a renunţat la decernarea, în acest an, a premiului Quadriga, după ce mai multe personalităţi s-au arătat iritate de acordarea sa premierului rus Vladimir Putin, nu a avut decât efectul unui bruiaj, peste care ambele părţi au preferat să treacă rapid.
Scandalul a izbucnit după ce Cem Özdemir, unul dintre şefii partidului ecologist din Germania, s-a retras din conducerea organizaţiei, declarând că punctul său de vedere „asupra meritelor lui Vladimir Putin pentru democraţie şi promovarea statului de drept” este diferit de cel al colegilor săi, iar fostul laureat Vaclav Havel a anunţat că va înapoia premiul în semn de protest. Însă în discuţiile dintre Merkel şi Medvedev această mică „problemă” nu va juca, cel mai probabil, nici un rol.
