29 C
București
vineri, 19 iulie 2024
AcasăSpecialEliminarea evaziunii din transportul local: „modelul Galați“

Eliminarea evaziunii din transportul local: „modelul Galați“

După 24 de ani în care evaziunea fiscală din transportul local s-a făcut la vedere, fără să fie luată vreo măsură, la Galați se fac primii pași în combaterea acestui fenomen care a sărăcit municipalitatea cu zeci de milioane de euro.

După ce începând cu data de 9 mai au fost eliminate microbuzele operatorilor privați, transportul fiind asigurat numai de autobuzele, troleibuzele și tramvaiele regiei locale de transport, Transurb SA Galați, după alegeri Consiliul Municipal urmează să aprobe indicatorii tehnico-economici ai sistemului de ticke­ting. Dacă până la începutul lunii mai gălățenii nu primeau bilet pentru banii dați șoferilor de pe maxi-taxi și nici municipalitatea nu avea prea mult de câștigat, acum efectele se văd: de la preluarea în totalitate a transportului local, încasările Transurb au crescut de 4 ori. Încasările din bilete sunt de 80.000-100.000 lei, încasările anuale suplimentare ale Trans­urb ca urmare a eliminării ­maxi-taxi fiind de aproape 28 de milioane lei, adică 6 milioane euro.

Introducerea ticketin­g-ului va diminua călătoriile fără bilet sau abonament și probabil încasările vor crește. În urmă cu doi ani, prin Hotărârea nr. 6/2014, Consiliul Municipal Galaţi aprobase alocarea a 7.192.000 euro pentru informatizarea sistemului de transport public de persoane prin introducerea ticketingului, însă acest moment a fost întârziată până la preluarea întregului transport local de către Transurb.

Potrivit primarului Marius Stan, eliminarea maxi-taxi a fost una din condițiile puse de BERD la acordarea unui împrumut pentru modernizarea transportului local, consultanții de la BERD considerând că activitatea operatorilor maxi-taxi era o formă de concurență neloială.

Transport haotic

Fenomenul maxi-taxi a apărut la Galați în anul 1992, odată cu primele „caşcarabete”, microbuze SH, vechi, prăfuite, importate din Germania, care făceau transport pe traseele regiei locale, luând din staţii pasagerii care nu mai încăpeau în autobuzele aglomerate. Complici au fost cei doi primari de după 1990, Eugen Durbacă și Dumitru Nicolae, care nu au investit în noi mijloace de transport, favorizând astfel ascensiunea maxi-taxi.

În anii ’90, banii erau băgaţi în buzunar de şoferii care şi atunci, ca şi acum o lună, nu eliberau bilete. Profiturile au dus la ascensiunea acestei afaceri și în 2004 erau pe străzile Galațiului 650 de microbuze. În 2005 s-a făcut puțină ordine, fiind acordate licențe pentru numai 570 de microbuze. În 2011, numărul de microbuze a fost redus la 170. Dar și când pe străzi circulau numai 170 de microbuze, traficul era unul de coșmar, pentru că șoferii de microbuze voiau să preia cât mai mulți călători și fie staționau la semafoare și în stații până să mai urce cineva, fie goneau nebunește, pentru a lua fața concurenței.

„Gaură“ de milioane de euro în bugetul primăriei

Afacerea maxi-taxi a fost construită pe reţeta autorizării unor operatori de transport, care făceau legea şi asigurau „interfaţa” cu administraţia locală. Adică circuitele de bani. Evaziunea din transportul maxi-taxi a fost sistematic  denunţată de fostul preşedinte a Camerei Taximetriştilor Galaţi, Ștefan Gherasim, care a calculat şi cât pierdea Primăria Galaţi prin refuzul de a autoriza proprietarii.

„La Consiliul Local s-au pierdut 50 de milioane de lei noi prin neîncasarea taxelor de ­autorizare şi licenţiere. Asta pentru că serviciul de autorizare din Primăria Galaţi a dat ­autorizaţie pe operator, nu pe proprietar. Legea 92/2007, cu privire la transportul public ­local, precizează clar la art. 4 că transportul local de persoane e efectuat de proprietarul autovehicolului sau de deţinătorul contractului în leasing”, ne declara Ştefan Gherasim. În condițiile în care încasau anual aproximativ 30 milioane lei, operatorii maxi-taxi declarau la Fisc sume cu mult mai mici. ­Nemulţumiţi de această „arondare” erau şi proprietarii de ­microbuze, care preferau să plătească taxe la primărie în loc de „taxe de şmecher” la operatori. Însă sistemul transportului în regim maxi-taxi a fost protejat de edili și politicieni, pentru că era o vacă de muls șpăgi și voturi.  

Prin ticketing, monitorizare eficientă

Potrivit unui comunicat al primăriei, „în urma consultărilor cu experții desemnați de BERD, s-au stabilit indicatorii tehnici și economici ai sistemului de ticketing. Sistemul de taxare automată va fi implementat în toate mijloacele de transport în comun. Vor exista automate de eliberare a biletelor și validatoare pentru acestea. Totodată, vor fi montate în stațiile destinate transportului public automate pentru bilete, abonamente, carduri electronice de călătorie (eliberare și încărcare). Echipele de control vor fi dotate cu cititoare speciale pentru documentele de călătorie (bilete, abonamente, carduri), care vor comunica în timp real cu sistemul, pentru a identifica documentele validate”. În mijloacele de transport vor fi instalate și echipamente care vor cuantifica numărul de pasageri, permițând astfel echilibrarea capacităților de transport în funcție de necesar.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă