Supranumit „Copilul Iisus” sau „Băieţelul”, fenomenul atmosferic „El Nino” este aşteptat să revină în forţă în 2014, aducând secetă şi temperaturi înalte în anumite părţi ale globului şi ploi şi furtuni în alte zone.
Sunt 58% şanse ca El Niño, fenomenul care cauzează condiţii meteo extreme – secetă, temperaturi înalte, furtuni tropicale, ploi abundente, tornade – să se facă simţit în următoarele trei luni, spun experţii Centrului de Predicţie Climatică al Administraţiei Naţionale Oceanice şi Atmosferice din Maryland, SUA. Prognoza creşte la 75% spre începutul toamnei. Cifrele sunt mari, având în vedere că procentul stagnează, în mod normal, la doar 33.
Dacă sunt destul de siguri că va reveni, oamenii de ştiinţă nu s-au pus de acord cu privire la intensitatea fenomenului care a avut cele mai puternice episoade în anii 1982-1983 şi 1997-1998.
Fenomenul ia naştere ca urmare a creşterii temperaturii apelor estice ale Oceanului Pacific. Mai exact, El Niño şi fenomenul partener – La Nina, sunt cauzate de fluctuaţii ale condiţiilor atmosferice şi oceanice din Pacificul tropical. El Niño se caracterizează prin temperaturi ale apei de suprafaţă mai ridicate decât cele normale, în timp ce La Nina, prin temperaturi mai scăzute decât cele obişnuite. Aceste ape încălzesc atmosfera şi ridică temperaturile medii globale.
“Datorită cuplajului între circulaţia atmosferică şi circulaţia oceanică apare această oscilaţie evidenţiată prin temperaturi mai ridicate (El Niño) sau mai scăzute (La Nina) decât în mod obişnuit pe suprafeţe mari în zona tropicală a Pacificului. Schimbările în circulaţia atmosferică care acompaniază modificările în circulaţia oceanică, deşi se manifestă mai ales în Pacific, determină chiar şi modificarea temperaturii medii globale, El Niño aducând o sursă suplimentară de caldură în sistem şi crescând astfel temperatura medie globală,”a explicat pentru “România liberă” meteorologul Roxana Bojariu, şef secţie Climatologie din cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie.
El Niño, ale cărui efecte sunt vizibile de obicei timp de doi ani, aduce veşti rele pentru unii locuitori ai globului, dar şi bune, pentru alte zone.
“Efectele cele mai importante se înregistrează în zona Pacificului tropical. Americile, Australia, Indonezia, India, Sud-Estul Africii sunt afectate. Exemple: secete şi valuri de caldură în Australia, un muson mai slab, cu precipitaţii mai reduse în India, vreme mai caldă decât în mod obişnuit în America de Sud etc. De asemenea, o fază El Niño înseamnă, vara, şi un sezon mai puţin activ al uraganelor şi furtunilor tropicale în Atlantic. În Pacific, sezonul taifunurilor devine mai activ,” explică Bojariu.
Cum influenţează clima din România?
Un posibil efect indirect în România ar putea fi o vară fierbinte în 2014, spune directorul executiv al ANMH, Elena Mateescu.
Dar influenţele sunt relativ scăzute în această parte a globului. “Faza El Niño a fenomenului ENSO (El Niño Oscilatia Sudica) influenţează indirect şi în mai mică măsura Europa. Influenţele indirecte există pentru că toate componentele sistemului global climatic interacţionează între ele şi efectele se propagă. Totuşi, ţinând cont că faza El Niño, dacă se declanşează în vara lui 2014, necesită un timp de evoluţie (câteva luni) până să ajungă la apogeu, aş aprecia că influenţele sale, mai ales în partea noastră de lume (Europa şi evident, România) vor fi relativ mici”, explică Bojariu.
Posibil efect: 2015, cel mai cald an din istorie
Primul semnal că fenomenul – care are loc la fiecare câţiva ani şi care îşi lasă amprenta asupra climei de pe tot globul – ar putea reveni în 2014 l-au dat meteorologii de la instituţia care supraveghează fiecare mişcare al lui El Niño.
Pe 6 martie 2014, experţi ai Centrului de Predicţie Climatică al Administraţiei Naţionale Oceanice şi Atmosferice din Maryland, SUA, au anunţat că au observat primele indicii că El Niño vrea să se întoarcă: oscilaţii de temperatură a apei şi schimbarea direcţiei vântului.
Anunţul a făcut înconjurul lumii şi oamenii de ştiinţă care studiază fenomenul au început previziunile. Unii se tem că El Niño va declanşa fenomene meteo extreme, chiar mai intense de până acum.
“Unii oameni de ştiinţă cred că va rivaliza cu episodul din 1997-1998. Dacă acest lucru se întâmplă, atunci anul 2015 mai mult ca sigur va stabili recordul pentru cel mai fierbinte an din istorie, în funcţie de condiţiile meteo declanşate de El Niño”, scria revista Mashable săptămâna trecută.
O altă temere este cea legată de influenţa asupra condiţiilor de formare a tornadelor. Unii dintre anii predilecţi pentru tornade s-au suprapus cu perioadele de faimă ale lui El Niño, precum 1982 şi 1998.
Vântul care bate puternic spre vest în Pacificul tropical i-au ridicat semne de întrebare meterologului Paul Roundy, de la Universitatea Albany. Acesta a atras atenţia că acest lucru nu înseamnă neapărat că episodul de anul acesta al El Niño va fi mai intens, dar trage nişte semnale de alarmă.
„Condiţiile din Pacific de la acest moment sunt favorabile unui eveniment major, similar celui din 1997”, a spus Roundy, pentru mashable.com.
Pentru unii climatologi, vâlva din jurul acestor previziuni este nefondată. Unul dintre ei este Anthony Barnston, de la Institutul pentru Cercetări Climatice din cadrul Universităţii Columbia, SUA. A fost multă gălăgie în mass media în legătură cu un episod foarte puternic (n.r. – al fenomenului El Niño) şi cred că este prematur”, a spus Barnston, citat de sciencemag.com.
Părerile sunt însă împărţite şi, uneori, chiar opuse. Astfel, wired.com titra, în urmă cu două zile: „Dacă El Niño revine, va fi un monstru”.
Episoadele El Niño
1982-1983
Condiţiile meteo cauzate de El Niño în 1982 au fost cele mai rele de până acum. Pagubele nu au putut fi prevenite pentru că fenomenul nu a fost prognozat. Totul a început în luna mai, când intensitatea vântului care bătea de la est la vest de-a lungul Pacificului ecuatorial până în Indonezia a început să scadă. Brusc, vântul a început să bată în direcţia opusă şi a adus cu el furtuni, creând haos la ţărmuri. Pe uscat, în anumite zone a fost secetă puternică (în Australia a fost cea mai puternică secetă a secolului), în timp ce în altele a plouat cu lunile. Alte efecte: ierni extreme sau foarte blânde, furtuni, musoni.
1997-1998
Impactul episodului de la sfârşitul anilor 90 s-a simţit în multe părţi ale lumii: secete în insulele din Pacificul de Vest, Indonezia, Mexic şi America Centrală. În Indonezia, seceta a declanşat puternice incendii de pădure şi inundaţii. În California au fost ploi torenţiale de foarte lungă durată şi dezastruoase alunecări de teren. Temperatura ridicată a apei a sufocat coralii din Oceanul Pacific iar circulaţia pe Canalul Panama a fost restricţionată din cauza nivelului prea jos al apei.
De ce se numeşte El Niño
Pescarii din America de Sud ale căror vieţi erau afectate periodic de condiţiile atmosferice extreme i-au dat numele de El Niño – Copilul Iisus pentru că au observat că temperatura apelor de suprafaţă scădea mai ales în perioada Crăciunului. Când au fost observate efectele inverse – răcirea apelor – s-a ales denumirea tandemică de La Niña.
