România liberă a publicat în ediția sa din 29 decembrie 2015 articolul “De ce vrea Turcia să își mărească influența în Dobrogea“, în care arătam că guvernul de la Ankara se implică tot mai mult, în ultimii ani, financiar și cultural în viața musulmanilor din Dobrogea. Dezvăluirile cotidianului nostru l-au nemulțumit pe ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti, O. Koray Ertaş, care ne-a trimis următorul drept la replică:
„Turcia este cel mai apropiat aliat și partenerul strategic al României în această regiune. Succesul României este de asemenea succesul Turciei. În această perioadă în care ne confruntăm cu serioase încercări comune atât pe flancul de est, cât și pe cel de sud al NATO, încercarea de a eticheta țara mea drept un actor cu o agendă ascunsă nu servește interesului nimănui.
Am observat cu tristețe cum în articolul dumneavoastră prezentați acțiuni precum renovarea unor morminte și moschei, organizarea unui târg de binefacere pentru copiii nevoiași, organizarea unei conferințe academice având ca subiect limba turcă și sprijinirea radioului minorităților turcă și tătară drept pași ofensivi ai unui plan secret. Asemeni multor altor țări din lume, Turcia ajută la satisfacerea nevoilor culturale ale cetățenilor și conaționalilor săi din întreaga lume. Activități similare sunt organizate de către multe state, inclusiv România, în diferite țări ale lumii, fiind considerate în lumea civilizată o contribuție la păstrarea multiculturalității.
Ajutorul oferit comunității musulmane turce și tătare este destinat nevoilor și răspunde solicitărilor acesteia, ajungând la destinatari în mod deschis, cu informarea autorităților române și în strânsă cooperare cu autoritățile competente.
Ambasada și Consulatul Turciei, în limite diplomatice, au o relație de prietenie cu cei din conducerea UDTTMR, UDTR şi a Muftiatului, cât și cu membrii acestora, toate proiectele realizându-se conform cerințelor membrilor comunității.
Atrage atenția faptul că articolul dumneavoastră se bazează pe surse nespecificate, și nu pe declarații ale reprezentanților oficiali ai minorităților precum domnii deputați, președinții celor două uniuni, domnul muftiu și domnul secretar de stat.
Așa cum ați precizat și dumneavoastră, comunitățile turcă și tătară au o înțelegere moderată asupra islamului. Sprijinul Turciei în ceea ce privește religia și cultura are un rol extrem de important pentru păstrarea acestei înțelegeri. În acest sens, sprijinim conservarea așa-numitului model dobrogean, acesta fiind unul de succes.
Politica Turciei în ceea ce privește regiunea balcanică nu este cea de neo-otomanism, așa cum susțineți dumneavoastră, ci, în baza unei viziuni care vizează integrarea euro-atlantică a tuturor țărilor din Balcani, are ca obiectiv aducerea păcii și stabilității în această regiune care a fost martora multor conflicte de-a lungul istoriei. Acesta este motivul pentru care după 1990 Turcia a fost principalul susținător al extinderii NATO prin includerea statelor balcanice, inclusiv România.
De asemenea, aș dori să precizez că am fost uimit să citesc cum ați transpus evenimentul în urma căruia acum aproximativ 20 de ani domnul președinte al Turciei a fost condamnat la închisoare ca fiind unul legitim. Domnul președinte a fost condamnat deoarece a recitat o poezie cu o profundă semnificație istorică, aparținând unui mare poet național turc, Ziya Gökalp, într-o perioadă în care standardele democrației din țara noastră erau mai scăzute. Cred că această practică anti-democratică, condamnată la vremea respectivă de lumea civilizată, nu poate fi susținută de niciun intelectual al zilelor noastre.
Comentariul critic la adresa numirii ca ministru a unei femei care poartă vălul islamic este, de asemenea, suprinzător. În țările democratice, singurele care pot critica o asemenea evoluție naturală în ceea ce privește drepturile fundamentale ale omului, libertatea religiei și a conștiinței sunt grupurile rasiste și islamofobe.
Susțineți că după ce Partidul Justiției și Dezvoltării a venit la putere, în 2002, Turcia a renunțat la planurile de aderare la Uniunea Europeană. Nu cred că nu cunoașteți faptul că în cei peste 50 ani ai aventurii aderării Turciei la UE cei mai importanți pași în acest sens s-au făcut în perioada acestei guvernări, când au fost îndeplinite criteriile economice și politice, când au început negocierile și noul guvern a declarat aderarea la UE ca unul dintre obiectivele sale prioritare. De asemenea, afirmația dumneavoastră că Partidul Justiției și Dezvoltării depune eforturi pentru transformarea Hagiei Sophia în moschee este falsă.
În articolul dumneavostră, există și alte afirmații bazate pe informații eronate. Nu doresc să răspund punctual fiecăreia, dar aș dori să luați la cunoștință că între România și Turcia există legături foarte strânse, cu adânci rădăcini istorice și care în actualul context strategic continuă să se dezvolte. În mod firesc acest lucru deranjează anumite medii. Din păcate, articolul dumneavoastră servește intereselor acestora.“
