„Nu vă lăsaţi influenţaţi de specialiştii care apar la televizor, este important să menţineţi ritmul de intervenţie şi în continuare”, le spunea luni seară vicepremierul Liviu Dragnea membrilor comandamentului de iarnă, vrând astfel să sugereze că, în timp ce presa bate câmpii, guvernul îşi face treaba. Nici nu ştiu ce ar trebui să facem acum, să râdem sau să plângem, când auzim un membru important al acestui guvern vorbind despre „specialişti”?
Există un capitol la care Guvernul Ponta le depăşeşte cu mult pe toate celelalte cabinete care au condus România din 1990 încoace. Este vorba de tupeul cu care un eşec este împachetat într-un ambalaj strălucitor şi mincinos şi livrat apoi populaţiei pe post de succes răsunător. Trebuie să recunoaştem că această transformare a adevărului în minciună se face cu metode profesioniste, bazându-se în primul rând pe realitatea că cei mai mulţi oameni se uită doar la ambalaj şi nu caută niciodată în cutie.
Ei bine, dacă tot vorbim despre deszăpezire, Dragnea ar trebui să-şi păstreze ironiile pentru el şi oamenii pe care îi coordonează. În timp ce „specialiştii de la televizor” pot greşi fără să sufere nimeni, „specialiştii” de la Guvern au în mâinile lor viaţa a mii de oameni. La ora la scriu acest text şi la două zile după ce s-au oprit ninsorile, care au durat doar 48 de ore, încă mai sunt închise din cauza vremii nefavorabile cel puţin zece drumuri naţionale, mai multe judeţene, precum şi o porţiune din Autostrada A2. Sunt zeci de localităţi blocate în toată ţara, şcolile din 27 de judeţe plus Bucureşti sunt închise. Am putea spune că o bună parte din teritoriul României este acum în stare de urgenţă, deşi nu am avut parte de nici un cataclism, Doamne fereşte, ci de o vreme normală de iarnă. A nins, a bătut vântul, au scăzut temperaturile, dar la ce ne-am fi putut aştepta în luna ianuarie?
De fapt, ce pretenţii am putea avea în restul ţării dacă în Capitala României nu se poate încă circula pe multe străzi din interiorul cartierelor, la două zile după oprirea ninsorilor (din motive care ţin mai degrabă de patologic, deoarece, potrivit unei legi din 2006, Primăria Capitalei este singura care organizează licitaţie pentru deszăpezire, iar primăriile de sector trebuie să plătească firmei alese de Oprescu, motiv pentru care edilii nu se înţeleg, iar bucureştenii suferă)? Tot în Bucureşti, Primăria Generală a decis că este mai sigur să închidă şcolile pentru ca nici un copil să nu păţească nimic, decât să se asigure că aceştia vor ajunge în siguranţă la cursuri.
Repet, nu suntem decât în condiţii normale de iarnă şi ar trebui să ne gândim cu groază ce-ar fi dacă am avea parte cu adevărat de catastrofe naturale, cum se întâmplă în multe altă ţări.
Sunt multe cauze pentru care în fiecare iarnă avem asemenea probleme, dar cea mai importantă este aceea că oamenii responsabili nu ştiu ce să facă. A devenit deja clasică pentru România liberă comparaţia pe care o facem aproape în fiecare an cu Finlanda, o ţară cu multă zăpadă şi vreme incomparabil mai capricioasă decât în România, dar unde nu se închid niciodată nici circulaţia pe drumuri, nici şcolile, nici instituţiile publice. Şi, culmea, pe finlandezi îi costă şi mai puţin deszăpezirea (detalii aici). Aţi putea spune că noi nu avem nici „specialiştii” lor, nici experienţa şi nici utilajele performante ale finlandezilor. Aş putea să vă răspund cu o întrebare: ce i-a împiedicat pe demnitari şi pe oamenii lor din ministere, sau pe cei din primării şi consilii judeţene să înveţe cum procedează alţii, atunci când au mers în celebrele „schimburi de experienţă” pe banii statului în ţările dezvoltate. Nimic. Iar de costuri nu trebuie să mai amintim că, de regulă, deszăpezirea la români este printre cele mai scumpe din lume. Asta este deja o chestiune ce ar trebui anchetată de DNA, nu intrăm în amănunte aici, deşi cazurile sunt de notorietate publică.
Dacă nu am avea exemplele din ţările civilizate ale Europei nu am şti cât de prost funcţionează sistemele noastre de intervenţie în situaţii de urgenţă. Suntem la câteva zile după ce acelaşi guvern a gestionat dezastruos un accident aviatic, fapt care a condus la moartea a doi oameni. Un guvern plin de „specialişti” precum miniştrii Radu Stroe sau Ramona Mănescu care nici măcar nu ştiau care sunt sunt atribuţiilor lor legale în situaţii de accidente aeronautice civile, condus de un „specialist” şi mai mare, Victor Ponta, atât de depăşit de situaţie încât până şi la capitolul comunicare, altădată punctul său forte, a dat greş şi în loc să se intereseze de soarta supravieţuitorilor a mers la un restaurant cu ziariştii acreditaţi la PSD, făcându-se de râs în toată ţara. Episodul ar fi trecut probabil neobservat dacă operaţiunea de salvare ar fi reuşit în totalitate, numai că, ce să vezi, specialiştii pe care i-a angajat în guvern s-au umplut de penibil iar acum premierul ar trebui să plătească alături de ei.
Sunt sigur că pentru mulţi români, un Liviu Dragnea sau Victor Ponta sunt exemple de competenţă, pentru că presupun că altfel nu i-ar fi votat, numai că i-aş sfătui să caute puţin mai departe de ambalaj şi să-şi răspundă singuri la întrebări simple: dacă liderii acestui guvern sunt atât de competenţi, atunci de ce mai sunt încă oameni blocaţi în nămeţi, deşi nu mai ninge de două zile, sau de ce doi oameni au murit pentru că nu au fost găsiţi de autorităţi, deşi România este dotată şi cu procedurile şi cu tehnologia necesară pentru astfel de situaţii?