Într-o ţară în care plagiatul a devenit o banalitate cotidiană, discuţiile despre calitatea educaţiei sună preţios. Ştirea că şcoala românească se află într-o stare deplorabilă nu mai e demult o ştire. Cum nu e nici dacă reaminteşti celor care au urechi să audă că suntem campioni la numărul de universităţi pe cap de locuitor, dar şi la numărul de şomeri cu diplome, că politizarea şi corupţia merg mână în mână sau că dascălii români au cele mai mizere salarii din lumea civilizată.
Orice ai spune pare că s-a mai spus. Aşa încât nu te-ai aştepta să provoci o furtună mediatică doar aducând vorba despre problemele arhicunoscute ale sistemului de învăţământ. Un membru al actualului Guvern a reuşit s-o facă, stârnind cele mai aprige reacţii. Într-o conferinţă despre
„Agenda pentru România digitală“, care nu anunţa nimic spectaculos, ministrul Comunicaţiilor şi-a dat cu părerea şi despre şcoala românească. Răspunzând unor întrebări din sală, Marius Bostan a enunţat următoarele idei: 1. profesorii au salarii mici; 2. unii profesori îşi bat joc de meserie invocând salariile mici; 3. mărirea salariilor profesorilor ar duce la un deficit bugetar; 4. ar trebui ca munca profesorilor să fie remunerată în funcţie
de performanţă; 5. educaţia gratuită este o reminiscenţă a mentalităţii comuniste.
Să le luăm pe rând. Primele trei puncte sunt de necontestat. Aşa arată, din păcate, realitatea cifrelor. Cel de-al patrulea ţine de viziune: fără o competiţie reală, nu vom şti niciodată să facem diferenţa între dascălii cu vocaţie şi cei care doar ocupă un loc la catedră. Cât priveşte ultimul enunţ, formularea e nefericită, fapt pentru care ministrul şi-a cerut deja scuze. Vorbele i-au fost scoase însă din context. Cine citeşte stenograma întregii discuţii înţelege imediat sensul afirmaţiilor dlui Bostan.
Şi acum ajungem la cei mai vocali critici ai săi. Care vin, cum altfel, din zona politică. Primul pe listă, cu voia dumneavoastră, celebrul plagiator Victor Ponta. Concluzia fostului premier, aşternută rapid pe Facebook, este că “fascismul devine ideologie asumată în România”.
Chiar şi pentru cineva care s-a şcolit furând pe brânci, ca „Dottore”, concluzia este o manipulare. Nu trebuie să citeşti multă istorie ca să afli că fasciştii şi naziştii, ca şi comuniştii, erau mari adepţi ai gratuităţii învăţământului. Dintr-un motiv cât se poate de simplu: cu cât mai mulţi aveau acces la „educaţie”, cu atât mai uşor erau de îndoctrinat. Ce nu ne spune dl Ponta, dar aş fi foarte curios să aflu, este nu câte zeci de mii de euro scoate din buzunar ca să-şi educe copiii la şcoli private, ci mai ales de ce o face, dacă învăţământul românesc de stat e atât de minunat cum ne lasă a înţelege.
