2 C
București
vineri, 6 decembrie 2024
AcasăSpecialDosarul Mineriada. Reacția lui Petre Roman, după ce a fost trimis în...

Dosarul Mineriada. Reacția lui Petre Roman, după ce a fost trimis în judecată: Acuzația este o fabricare, o mistificare. Nu avem de-a face cu o acuzație în sens juridic, ci mai degrabă cu o opinie politică

Fostul premier Petre Roman a reacționat, marți, după ce Parchetul General l-a trimis în judecată, în dosarul Mineriada, preczând că acuzația formulată de procurori este „fabricată”, informează Agerpres.

„Eu pur și simplu consider că această acuzație este o acuzație fabricată, o mistificare. (…) Cauzele violențelor din 13 iunie nu au fost cercetate. Nici cei care au comis incendierile și asalturile asupra Prefecturii București sau Poliția București, Ministerul de Interne și Televiziune nu au fost cercetați și cu atât mai mult sancționați. Deși, după cum știți, misiunea procurorilor este să apere instituțiile statului. (…) Aceste fapte nu au fost cercetate și nici sancționate. Or, ele constituie cea mai importantă problemă din ziua de 13 iunie. Adică, cei care au fost făptuitorii acelor violențe nu există la ora asta. Nu numai că trebuia să-i cunoaștem, trebuiau să fie trimiși în judecată, pentru că ei sunt cei care au condus la situația care s-a produs în 14 iunie, a spus Petre Roman, pentru Agerpres

 

În opinia sa, „în acuzație nu se vorbește la concret în legătură cu răspunderea prim-ministrului".


Citește și:  Reacția lui Miron Cozma, după ce a fost trimis în judecată, în dosarul Mineriada: E un abuz, o găselniță, o mizerie judiciară inventată

Fostul președinte al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, Miron Cozma, susține că trimiterea în judecată în dosarul Mineriadei este „incorectă”, „un abuz, o găselniță, o mizerie judiciară”.


„Se spune doar că a fost o acțiune îndreptată împotriva populației pașnice. Lucru cu desăvârșire fals, pentru că acțiunea poliției a fost cerută de ministrul de Interne, cerută de procurorul general al republicii și avea ca scop un lucru precis, și anume restabilirea traficului în Piața Universității, după ce fusese întrerupt două luni aproape. Nu a fost vorba niciodată despre reprimarea populației", a mai spus Petre Roman.

Acesta a amintit și de discuțiile care au avut loc la Guvern în acele zile și de rezultatul acestora.

„În ziua de 11 iunie, a avut loc un marș de la Piața Univeristății la Guvern. Au cerut să stea de vorbă cu reprezentanții Guvernului. Întâmplător, eu nu eram acolo, eram chiar la Palatul Scroviștea, la președintele Ion Iliescu. Dar m-a sunat secretarul general al Guvernului, Sever Georgescu, și m-a anunțat că protestatarii vor să poarte un dialog cu noi. Am spus <<foarte bine>>. Au fost primiți de viceprim-ministrul Anton Vătășescu, dar și de secretarul general al Guvernului, Sever Georgescu. (…) Au căzut de acord să elibereze traficul în Piața Universității, iar dumnealor, dacă vor să protesteze, să o facă în afara zonei de trafic. Acesta a fost acordul la care s-a ajuns. Reprezentanții s-au întors în Piața Universității și acolo, din nenorocire, Asociația 21 Decembrie și Asociația Alianța Poporului au respins acest acord. Procurorul militar m-a întrebat — când am depus mărturia: <<Dacă acordul ar fi fost respectat, dacă Asociația 21 decembrie nu ar fi blocat acesta acord, ce s-ar fi întâmplat?>> Nu s-ar mai fi întâmplat nimic. Se restabilea traficul și nu se mai întâmpla nicio nenorocire, nicio tragedie așa cum s-a întâmplat", a mai declarat Roman.

Totodată, fostul premier susține că  nu se poate vorbi „de o acțiune împotriva populației".

„Nu avem de-a face cu o acuzație în sens juridic, ci avem de-a face mai degrabă cu o opinie politică. Pentru că o acuzație în termeni juridici trebuie să se așeze pe fapte. Or, nu vorbim decât de consecințe, nu de cauze și de legătura dintre cauze și efecte. (…) În legătură cu venirea minerilor, eu, prim-ministru, am afirmat că nu am fost implicat în niciun fel. Lucrul acesta părea dovedit, acum este încadrat foarte general <<o acțiune împotriva populației pașnice>>. Cum, de ce s-a făcut, eu nu am detaliile deocamdată", a conchis Petre Roman.

Marți, la 27 de ani de la Mineriadă, Parchetul General urmează să anunțe trimiterea în judecată a dosarului în care  Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu Voican-Voiculescu, Nicolae Dumitru, Corneliu Diamandescu, Mihai Chițac și Mugurel Florescu sunt acuzați că ar fi decis, pe 13 iunie 1990, organizarea unei deplasări la București a unui număr de peste 10.000 de mineri din Valea Jiului, care au continuat atacurile din Piața Universității asupra populației civile, provocând vătămarea corporală și lipsirea de libertate a aproximativ 1.000 de persoane. Parchetul General a redeschis ancheta în dosarul Mineriadei din 13 – 15 iunie 1990 acum doi ani.



Fostul președinte Ion Iliescu a fost pus sub acuzare din luna octombrie 2015 pentru infracțiuni contra umanității, constând în reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității. Tot în acest dosar sunt cercetați amiralul în rezervă Emil „Cico" Dumitrescu, fostul director al SRI Virgil Măgureanu, Cazimir Ionescu, fost vicepreședinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională (CPUN), fostul lider al minerilor din Valea Jiului Miron Cozma, fostul premier Petre Roman și Gelu-Voican Voiculescu. Procurorii militari îl acuză pe Ion Iliescu că, în calitate de președinte al CPUN, ar fi decis reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității prin declanșarea unui atac asupra populației civile în iunie 1990, urmat de aducerea minerilor din Valea Jiului în Capitală.


 

Potrivit ordonanței întocmite de Parchetul Militar, inițial, Ion Iliescu a fost cercetat pentru trei infracțiuni: propagandă pentru război, genocid (săvârșit prin: uciderea membrilor colectivității sau grupului, vătămarea gravă a integrității fizice sau mintale a colectivității sau grupului, supunerea colectivității sau grupului la condiții de existență sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică) și tratamente neomenoase prin dislocare sau lipsire de libertate fără temei legal.



 

Ulterior, procurorii militari au dispus schimbarea încadrării în infracțiuni contra umanității constând în aceea că „în zilele de 11 și 12.06.1990, în calitate de președinte al CPUN, împreună cu Roman Petre, Măgureanu Virgil, Voiculescu Gelu-Voican, Dumitru S. Nicolae, general (rez.) Chițac Mihai, general-maior (rez.) Diamandescu Corneliu, general maior (rez.) Florescu Mugurel și alții, a decis reprimarea violentă a manifestației din Piața Universității, în baza acestei hotărâri fiind declanșat, în dimineața zilei de 13.06.1990, un atac asupra unei populații civile, la care au participat forțele militare ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale și Serviciului Român de Informații, atac soldat cu decesul a patru persoane și rănirea a altor trei prin împușcare, precum și vătămarea corporală și lipsirea de libertate a aproximativ 270 de persoane".

 

Cele mai citite

Alegerile electorale reaprind dezbaterea despre capitalul românesc în sectorul bancar

Tensiunile politice generate de rezultatele neașteptate din primul tur al alegerilor prezidențiale au adus din nou în discuție echilibrul dintre capitalul românesc și cel...

Economia României, în creștere moderată în primele nouă luni ale anului 2024

Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat vineri că economia României a înregistrat o creștere de 1,1% în trimestrul al treilea al acestui an,...

Fondurile de pensii și suverane își cresc investițiile pe piețele private, în ciuda avertismentelor privind riscurile

Sistemele publice de pensii și fondurile suverane de investiții intenționează să-și extindă investițiile pe piețele private în 2024, potrivit unui articol publicat de Financial...
Ultima oră
Pe aceeași temă