Mihai Tănăsescu, fost ministru al Finanțelor în Guvernul Năstase, și Dan Ioan Popescu, fost ministru al Economiei în același guvern, ar putea fi urmăriți penal în dosarul Rompetrol II în care se anchetează istoria prejudicierii statului român cu circa 700 de milioane de dolari, începând cu privatizarea rafinăriei Petromidia ( denumită acum Rompetrol) și a rețelei de benzinării. Procurorii anchetează împrejurările în care Guvernul Năstase a emis o ordonanță de urgență în 2003 prin care noii proprietari, Dinu Patriciu și asociații săi, au fost iertați de o datorie de circa 603 de milioane de dolari, convertite în obligațiuni rămase nerăscumpărate, spun surse judiciare. Deși nu a răscumpărat obligațiunile, Patriciu a vândut Rompetrol către kazahii de la KazMunayGas.
Memorandumul cu kazahii, adoptat prin hotărâre de Guvern de Victor Ponta, în atenția procurorilor- surse
De asemenea, anchetatorii investighează și condițiile în care Guvernul Ponta a emis o hotărâre de Guvern, în ianuarie 2014, prin care s-a încercat o nouă iertare a KazMunayGas, actualul patron al ROMPETROL, de datoriile istorice ajunse la peste 700 de milioane de dolari. E vorba de adoptarea, prin hotărâre de Guvern, a unui memorandum între Guvern și The Rompetrol Group NV (controlată de KazMunayGas) pentru stingerea datoriei fostei rafinării Midia Năvodari, denumită ulterior Petromidia, apoi Rompetrol.
Grupul infracțional din care făcea parte Dinu Patriciu (decedat) ar fi fost transnațional și s-ar fi constituit încă din 1998-1999, susțin procurorii DIICOT.
Mihai Tănăsescu și Dan Ioan Popescu, care ar fi inițiatorii primei iertări de datorie din 2003, beneficiază de imunitatea ministerială. Cum cei doi nu sunt parlamentari, urmărirea lor penală poate începe numai la cererea președintelui țării, Klaus Iohannis, căruia DIICOT trebuie să îi trimită o solicitare în acest sens.
De ce riscă Mihai Tănăsescu și Dan Ioan Popescu urmărirea penală? Surse judiciară afirmă că cei doi ar fi întocmit nelegal documentele pentru ca ministrul Justiției de atunci, Rodica Stănoiu, să dea avizul de legalitate pe ordonanța de urgență, iar premierul Năstase să o semneze și să o publice în Monitorul Oficial. Rodica Stănoiu și Adrian Năstase ar fi dat deja declarații de martor în acest sens în urmă cu aproape două luni. Cei doi martori ar fi descris modul în care miniștri Tănăsescu și Popescu ar fi fost principalii autori ai ordonanței de urgență.
Prin acea ordonanță de urgență, datoria Rompetrol de circa 603 de milioane de dolari a fost convertită în obligațiuni, care urmau a fi răscumpărate de Patriciu și asociații săi până în 2013.
Noii proprietari nu au răscumpărat obligațiunile. Mai mult, chiar dacă nu au plătit datoria către stat, Dinu Patriciu și asociații au vândut Rompetrol și rețeaua de benzinării către kazahii de la KazMunayGas. În 2013, la scadență, nici aceștia nu au răscumpărat obligațiunile.
Statul român a deschis proces pentru recuperarea datoriei, dar a intervenit premierul Victor Ponta pentru stingerea litigiului cu o hotărâre de guvern prin care practic i-a iertat pe kazahi de datorie în schimbul unor investiții totale de circa 270 de milioane de dolari, pe care, însă, kazahii nu le-au făcut. Și această parte di istoria Rompetrol face obiectul anchetei penale. De altfel, procurorii au pus sechestru asigurator și pe bunurile și conturile KazMunayGas.
Cazul Rompetrol a mai făcut obiectul unui dosar penal în 2005, în care au fost trimiși în judecată Dinu Patriciu, Sorin Roșca Stănescu, Sorin Pantiș (fost ministru al Comunicațiilor), alte persoane, în principal pentru manipularea pieței de capital prin folosirea de informații confidențiale. Au fost condamnați toți inculpați, cu excepția lui Dinu Patriciu care a decedat până la terminarea procesului. Din acest prim dosar s-a disjuns partea cu privatizarea și ordonanța de urgență a Guvernului Năstase din anul 2003.
Anchetarea părții disjunse din dosar a reînceput abia în 2015, când procurorii DIICOT au început ancheta în forță în dosarul “Rompetrol II” pentru o adevărată arhivă de in fracțiuni.
Până acum, în dosarul “Rompetrol II” procurorii DIICOT au început urmărirea penală față de 14 persoane, între care față de magnatul Sorin Marin (acționar Rompetrol, părintele Fundației “Anonimul”, apropiat al lui Dinu Patriciu) și foștii directori Petromidia-Rompetrol și anume Alexandru Nicolcioiu ( vicepreședinte Rompetrol Rafinare), Florin Eric Chis (vicepreședinte Rompetrol) și Adrian Constantin Volintiru (director Petromidia- Rompetrol). Procurorii au impus sechestru asigurator pe bunurile și conturile acestora.
Sorin Marin, Alexandru Nicolcioiu și Adrian Constantin Volintiru au fost miercuri la sediul DIICOT pentru a lua la cunoștință că li s-a pus sechestru asigurator pe bunuri și conturi și că sunt urmăriți penal pentru noi infracțiuni descoperite de anchetatori. Florin Eric Chis, fost vicepreședinte Rompetrol, nu a ajuns la DIICOT deoarece nu este în țară (ar fi în SUA). Reprezentanții KazMunayGas au fost marți la DIICOT, unde li s-au adus la cunoștință sechestrele asiguratorii.
Reamintim că urmărirea penală a fost începută pentru constituire de grup infracțional organizat,complicitate la abuz în serviciu, înșelăciune, delapidare, complicitate la delapidare, evaziune fiscală, complicitate la evaziune fiscală, spălare de bani, manipularea pieței de capital, utilizarea privilegiată a informațiilor.
Cum a fost prăduită România de 700 de milioane de dolari SUA
Potrivit DIICOT, în dosarul “ROMPETROL II” există suspiciunea rezonabilă că, în cursul anului 1998, mai multe persoane au constituit un grup infracţional organizat transfrontalier, care a avut drept scop desfăşurarea unor ample activităţi infracţionale în vederea inducerii în eroare a autorităţilor române cu ocazia încheierii şi derulării unor contracte de privatizare, folosirea şi/sau însuşirea sumelor de bani ce erau destinate bugetului consolidat al statului, neevidenţierea în actele contabile ale societăţilor pe care le controlau a operaţiunilor comerciale efectuate şi a veniturilor realizate, spălarea sumelor de bani rezultaţi din activităţile infracţionale şi externalizarea fondurilor astfel obţinute din activităţile infracţionale.
La grupul infracţional astfel constituit au aderat ulterior sau l-au sprijinit şi alte persoane care prin exercitarea cu rea credinţă sau defectuoasă a atribuţiilor de serviciu au favorizat atingerea scopurilor pentru care a fost iniţiat şi constituit grupul infracţional respectiv dispariţia creanţelor statului din evidenţa contabilităţii publice(creanţa Libia şi Turkmenistan), delapidarea sumelor de bani ce se cuveneau bugetului de stat ca urmare a activităţilor de prelucrare, respectiv vânzare a produselor finite şi a produselor derivate purtătoare de acciză, neplata cu rea credinţă a obligaţiilor fiscale în întregime sau în parte prin nedeclararea veniturilor, ascunderea obiectului sau a sursei impozabile, stingerea datoriilor către bugetul de stat sub diferite forme, însuşirea, traficarea şi/sau folosirea în interesul personal al membrilor grupului infracţiomal sau al entităţilor juridice ce au făcut/fac parte din grupul ROMPETROL a acestor sume de bani, activitate ce a culminat cu iniţierea, promovarea şi adoptarea odonanţei de urgenţă 118/2003 prin care obligaţiunile bugetare restante pe care SC ROMPETROL RAFINARE SA le înregistra la data de 30.09.2003 în cuantum de 21.776.998.718.567 lei, aproximativ 603 milioane de dolari, au fost convertite în obligaţiuni subscrise de către Ministerul Finanţelor Publice”.
Știre în curs de actualizare
