Doneţk, fieful separatiştilor pro-ruşi, este complet încercuit de armata ucraineană şi un asalt al forţelor Kievului ar putea împinge Rusia să intervină direct, sub pretextul unei crize umanitare. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a sosit la Kiev pentru a asigura autorităţile de susţinerea Alianţei atlantice, pe fondul creşterii temerilor experţilor militari şi politici privind o intervenţie militară rusă în estul Ucrainei. Putin a decis un „embargo total” asupra produselor alimentare provenite din Europa şi SUA ca ripostă la sancţiunile Occidentului.
Rusia va interveni direct pentru a împiedica Doneţkul să cadă în mâinile armatei ucrainene? Această posibilitate a devenit tot mai vehiculată o dată cu intensificarea ofensivei armatei ucrainene la periferia uneia dintre cele două „capitale” ale separatiştilor pro-Kremlin, în timp ce peste 20.000 militari ruşi sunt desfăşuraţi în apropierea frontierei, faţă de 12.000 la mijlocul lui iulie. NATO apreciază că Rusia poate „utiliza pretextul unei misiuni umanitare sau de menţinere a păcii” pentru a invada estul Ucrainei. Amanda Paul, de la Centrul politic european de la Bruxelles, afirmă că „Vladimir Putin va încerca fără îndoială să mascheze o incursiune militară sub pretextul a unei operaţiuni de menţinere a păcii” şi a precizat că „după cum au demonstrat alte conflicte din fosta URSS, în special în 1992 în regiunea moldavă Transnistria, când apare o prezenţă militară rusă, în general este pentru a se acroşa şi a dura la infinit”. Moscova a cerut marţi o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate pentru discutarea trimiterii unei misiuni umanitare, dar occidentalii au refuzat precizând că situaţia din Ucraina poate fi rezolvată simplu dacă Rusia încetează să susţină separatiştii.
Potrivit primăriei din Doneţk, situaţia este deosebit de tensionată în acest fief al separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei. În noaptea de miercuri spre joi, trei civili au fost ucişi de obuze, populaţia a fost avertizată „să nu rămână pe străzi şi să se refugieze în locuri sigure” şi ziariştii aflaţi la faţa locului relatează că explozii şi tiruri de arme grele se aud în întregul oraş. De la debutul crizei care însângerează estul ţării, forţele ucrainene aplică o strategie constantă. Impunând un asediu al oraşului, caută să rupă Doneţk de restul zonei rebele şi de frontiera rusă peste care circulă arme şi combatanţi pentru susţinerea separatiştilor, potrivit Kievului şi occidentalilor. O susţinere din partea Rusiei care explică sancţiunile economice impuse de Occident Moscovei.
Progresiv, armata guvernamentală a strâns laţul în jurul Doneţkului şi periferiile oraşului au fost câştigate prin lupte grele în ultimele zile, soldate cu morţi în rândul civililor. ONG-uri denunţă o situaţie complexă, separatiştii împiedicând îngrijirea răniţilor, ocupând spitalele şi rechiziţionând ambulanţele şi medicamentele. Armata ucraineană a anunţat miercuri pierderea a 18 militari în ultimele 24 ore. Ca reacţie la reluarea de către separatişti a luptelor în zona prăbuşirii zborului MH17 unde experţii internaţionali îşi efectuau ancheta, Kievul a decis suspendarea încetării focului decretat în jurul sitului.
Pretextele intervenţiei armatei ruse
NATO este îngrijorată de „periculoasa” prezenţă militară rusă la frontiera cu Ucraina în timp ce Kievul îşi intensifică operaţiunile pentreu eliberarea oraşelor controlate de separatişti în est. În ajunul sosirii la Kiev, secretarul general al organizaţiei transatlantice, Rasmussen, a declarat că Moscova poate folosi”pretextul unei misiuni umanitare sau de menţinere a păcii” pentru a-şi trimite soldaţii în estul Ucrainei. Premierul polonez, Donald Tusk, estima că „ameninţarea unei intervenţii ruse directe este mai mare decât în urmă cu câteva zile, iar cancelarul german, Angela Merkel, i-a cerut lui Vladimir Putin să lucreze la „stabilizarea” Ucrainei. „Succesele armatei ucrainene şi acumularea trupelor ruse cresc posibilitatea unei invazii ruse”, estimează şi Cliff Kupchan, expert la centrul de analiză Eurasia Group.
Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a cerut militarilor însărcinaţi cu misiuni de menţinere a păcii să fie gata de luptă în orice moment. „Lumea s-a schimbat în mod radical. Ştiţi bine că unităţi ca a voastră ar putea fi solicitate curând. Unităţile pentru menţinerea păcii trebuie să fie pregătite de luptă” a declarat Şoigu, citat de Itar-Tass, relatând întâlnirea comandamentului celei de-a 15-a Brigăzii a forţelor de menţinere a păcii.
La Kiev, un purtător de cuvânt militar a precizat că autorităţile examinează „toate scenariile posibile” ale unei posibile intervenţii ruse.
Putin „închide” ţara
Vizată de sancţiunile economice şi diplomatice cele mai constrângătoare de la finele Războiului Rece, Rusia caută o portiță de ieşire care i-ar fi favorabilă. Vladimir Putin a ordonat „interzicerea sau limitarea pentru un an” a importurilor produselor agroalimentare provenite din ţările care au impus sancţiuni Moscovei şi a ameninţat cu posibilitatea închiderii spaţiului aerian pentru companiile aeriene occidentale. Joi, 7 august, premierul Dmitri Medvedev a decretat „embargo total” asupra majorităţii produselor alimentare provenite din ţările UE şi din SUA, un anunţ ce survine ca ripostă la sancţiunile occidentale impuse Moscovei pentru implicarea în insurecţia pro-ruşilor în estul Ucrainei şi doborârea zborului MH17, cu 298 pasageri la bord. Embargoul cuprinde carnea de porc, de pasăre, peşte, brânză, lapte, legume şi fructe provenite din SUA, UE, Australia, Canada şi Norvegia.
Boicotul ar putea fi însoţit de o închidere parţială a spaţiului aerian rus. Medvedev a ameninţat cu blocarea survolului teritoriului rus pentru companiile aeriene ce efectuează legătura între Europa şi Asia via Siberia, ruta cea mai scurtă.
Joi, preşedintele Putin a avut reuniuni cu ambasadorii Ecuadorului, Braziliei şi statului Chile şi cu însărcinatul cu afaceri din Argentina pentru a discuta o eventuală creştere a livrărilor de produse alimentare din aceste ţări pe piaţa rusă, arată un comunicat al Rosselkhoznadzor. Rusia este importator net de produse agroalimentare, importurile sale în domeniu reprezentând 16,9 miliarde dolari din ianuarie până în mai 2014.
