» Romania a fost zguduita de o lunga serie de povesti horror: "invierea" unei femei ce fusese declarata moarta, operarea din greseala a unui copil, sedinte foto zglobii cu un muribund, autopsii in grajduri, interventii pe coloana vertebrala savarsite de un fals chirurg, impuscarea in joaca a unui pacient s.a.
» Specialistii in politici publice sustin ca astfel de actiuni iresponsabile pot fi curmate de justitie, prin condamnarea spitalelor, si de organizatiile profesionale ale medicilor si asistentelor, prin pedepse exemplare aplicate vinovatilor.
O femeie din cernavoda, declarata moarta de catre asistenta de pe salvare, a "inviat" sub bliturile foto ale anchetatorilor politiei, pentru ca ieri sa moara de-a binelea in spital, din cauza intarzierii cu care i s-a acordat primul ajutor. Saptamana trecuta, in judetul Timis, un asistent medical de la psihiatrie a impuscat un bolnav internat in spital. Anchetatorii au relevat ca respectivul "se juca" cu o arma cu aer comprimat, tragand la tinta in curtea unitatii medicale. Tot in Timis a fost descoperit un fals chirurg francez, FranIois Pinori, care s-a "jucat" si el vreo 2 ani intr-o policlinica, cu laserul, pe coloanele vertebrale ale catorva sute de romani, neperturbat de nimeni (desi se stia ca si in Italia individul era cautat pentru efectuarea de operatii ilegale pe mii de italieni). sirul ororilor medicale autohtone nu se opreste insa aici. La Suceava, cadavrul unei femei a fost tinut timp de 12 ore in salon, langa celelalte paciente, cauza invocata fiind… lipsa de comunicare atat intre medici si asistente, cat si intre medici si Doina Motan, directoarea spitalului. Nici unul dintre sefii Spitalului Judetean Suceava nu a fost sanctionat pentru acest incident.
Tot din judetul Suceava a sosit vestea ca aproape toti legistii din mediul rural fac autopsiile decedatilor in curtile oamenilor sau chiar in grajduri, sub privirile ingrozite ale rudelor, deoarece morgile orasenesti – care, potrivit prefectului, arata ca "niste lagare naziste" – sunt insuficiente. Probleme au avut, totodata, morga din Botosani, care a returnat familiilor alti decedati, si morga Spitalului Judetean Mures, care a conditionat recuperarea cadavrului unui barbat de angajarea unei anumite firme de pompe funebre. Povestile sanitare horror nu au ocolit nici Capitala. Asistentele Emanuela Modarjac, Emilia Furnica si Ioana Ciobotaru, de la Institutul Clinic Fundeni, au demisionat dupa aparitia in presa a unor "fotografii surazatoare" ale acestora, langa patul unui barbat grav bolnav, care suferise o operatie de dublu bypass. In fine, la Spitalul de Copii "Grigore Alexandrescu", un copil de 9 ani a fost operat de apendicita in locul altuia care ar fi avut nevoie de aceasta interventie, medicii riscand astfel sa-l omoare.
Tabloul sumbru al sistemului medical romanesc poate fi completat de lipsa medicamentelor din spitale (heparina, un fel de ser fiziologic anticoagulant necesar bolnavilor cu catetere, nu se mai gaseste pe piata de peste 3 ani), de conditiile igienice precare (bolnavii n-au unde sa faca un dus) si de noianul de cazuri de malpraxis inregistrate in acest an, aflat pe rolul instantelor medicale si al parchetelor.
Actiunile iresponsabile ale unora dintre membrii corpului medical pot fi curmate de justitie si de organizatiile profesionale ale medicilor si asistentelor, prin sanctiuni drastice precum interzicerea practicarii profesiei, considera Adrian Moraru, expert la Institutul pentru Politici Publice (IPP). "Aceste lucruri tin din nou de problema justitiei. Judecatorii au o anumita incapacitate sa dea sentinte impotriva statului, pentru ca spitalele sunt de stat. Atunci cand pacientii vor castiga astfel de procese impotriva spitalelor, sistemul va functiona mai corect", spune Moraru. El arata ca si falsul chirurg francez FranIois Pinori si-a permis sa vina in Romania stiind ca poate pacali justitia de aici: "De ce nu a incercat el sa opereze in Germania, de pilda?" Expertul IPP condamna si incalcarea drepturilor pacientilor din spitale, a demnitatii si intimitatii acestora, atat prin filmarea lor in saloane, cat si prin nerespectarea de catre medici a confidentialitatii diagnosticului. Diana Hatneanu, director executiv al APADOR-CH, recunoaste ca drepturile omului sunt adesea incalcate in spitale.
Edificator pentru modul in care functioneaza justitia in situatiile de malpraxis este cazul medicului Naum Ciomu, care i-a taiat unui tanar penisul, pe 13 iulie 2004. Procesul nu s-a incheiat nici in ziua de astazi. In 2006, Judecatoria Sectorului 5 l-a condamnat pe Ciomu la un an de inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei si a decis ca acesta sa nu mai poata profesa. Sentinta a fost contestata la Tribunalul Bucuresti, iar aceasta instanta a decis amanarea pentru 28 mai 2008 a procesului, invocand motive procedurale.
