În timp ce trupele violentei grupări disidente din Al Qaeda, Statul Islamic din Irak şi Siria (ISIS) se îndreaptă din trei direcţii spre capitală, un general irakian a dat asigurări că Bagdadul este securizat.
În oraş, sute de irakieni converg spre centrele de înrolare a voluntarilor răspunzând apelului celui mai înalt demnitar religios şiit din Irak care a chemat la luptă contra grupului djihadist sunnit care a cucerit oraşe şi regiuni petroliere din nordul ţării şi a anunţat executarea a 1.700 soldaţi şiiţi. Iranul îşi oferă ajutorul, SUA studiază opţiuni militare – fără trupe la sol –, kurzii îşi pregătesc independenţa.
Schimbarea rapidă a situaţiei în Irak, unde djihadiştii ISIS au lansat o ofensivă cucerind în câteva zile vaste teritorii şi oraşe în nordul ţării, a determinat analiştii şi politicienii occidentali să recunoască faptul că un nou „stat” este pe cale să vadă lumina zilei în lumea arabă, un „djihadistan” peste nord-estul Siriei şi vestul şi nordul Irakului. Profitând de slăbirea acestor două ex-state forte din Orientul Mijlociu, grupul djihadist condus de irakianul Abou Bakr Al-Baghdadi, Statul Islamic din Irak şi Siria – ISIS – nu încetează să-şi extindă teritoriul pe care îl controlează. ISIS, care depăşeşte Al Qaeda ca forţă şi mijloace financiare, reclamând aceeaşi „puritate” islamistă sunnită şi aceeaşi violenţă extremă, poate modifica durabil harta regiunii, tăind din Siria şi Irak o parte din provinciile lor petroliere.
Liderul druz libanez Jumblatt, care a luptat într-un război civil de 15 ani care a redesenat harta Libanului, estimează că noile bătălii ale djihadiştilor sunniţi pentru controlul nordului şi estului Siriei şi a nordului Irakului au distrus deciziile (secrete) diplomatice anglo-franceze de după primul război mondial concretizate de Mark Sykes şi Francois Picot care au divizat vechiul Imperiu Otoman şi au trasat noi frontiere pentru mini-state arabe controlate de Occident.
Califatul islamic din Irak şi Siria dorit de djihadiştii sunniţi ai ISIS nu dă nici o atenţie frontierelor stabilite atunci pentru Siria, Irak, Liban, Iordania sau chiar mandatul asupra Palestinei.
Ansamblul Orientului Mijlociu a fost vizat de acordul Sykes-Picot. Imperiul Otoman, prăbuşit în 1918, urma să fie scindat în două, pe o axă sud-vest nord-est care mergea aproape de Kirkuk, astăzi sub control kurd, prin Mossul, nordul Irakului şi deşertul sirian şi traversa ceea ce este astăzi Cisiordania şi Fâşia Gaza. Dar noua hartă geografică, creată de Al-Qaeda şi aliaţii săi Nusra şi ISIS, funcţionează de la est la vest, trecând prin oraşele Fallujah, Tikrit şi Mossul şi prin mari zone din estul Siriei. Tacticile djihadiste sugerează că linia a fost concepută pentru a funcţiona plecând de la vest de Bagdad, traversând deşerturile irakian şi sirian şi pentru a include Homs, Hama şi Alep în Irak. Armata guvernamentală siriană luptă cu djihadiştii ISIS a preluat Homs şi a ridicat asediul Alepului.
Oficial, vecinii din sudul Irakului, Arabia Saudită şi Kuweit, se opun grupurilor asemenea ISIS, care a capturat armament de vârf şi a forţat o retragere spectaculoasă a forţelor guvernamentale de securitate în ultimele zile în nordul irakian. Dar, în cursul ultimilor doi ani, cetăţeni din Arabia Saudită şi Kuweit au acordat enorme sume de bani pentru ISIS şi alte grupuri djihadiste care declarau că luptă contra regimului sirian al lui Bashar al-Assad. Conflictul sirian, care a opus combatanţi sunniţi contra forţelor siriene şi miliţiilor şiite susţinute de Iran a facilitat revizuirea frontierelor regionale şi a declanşat cea mai mare criză în Irak de după perioadele cele mai sângeroase din epoca prezenţei militare americane. Acum, guvernele din Golf nu se grăbesc să vină în ajutorul Irakului, după ani lungi de animozitate faţă de premierul irakian, şiitul Nouri al-Maliki, care a ajuns la putere în timpul războiului din Irak şi pe care mulţi sunniţi îl consideră a fi un pion al Iranului. El este acuzat de multă vreme de adversarii şiiţi şi sunniţi că a agitat diviziunile între sectele musulmane pentru a se agăţa de putere. Analişti occidentali susţin că Arabia Saudită şi aliaţii săi din Golf, deşi au temeri faţă de ISIS, nu au nici un interes particular să întărească guvernul Maliki.
Îngrijorări în Golf
Arabia Saudită a rămas tăcută asupra crizei din Irak în timp ce rebelii djihadişti avansează spre Bagdad, iar SUA s-au angajat să trimită ajutor guvernului Maliki, ceea ce ar putea agrava relaţiile dintre Riad şi Washington. În ultimul an, Arabia Saudită a privit cu consternare cum SUA au încercat să se degajeze de Orientul Mijlociu şi s-au apropiat pentru realizarea unui acord cu Iranul asupra programului nuclear controversat al Teheranului.
Garda Revoluţionară din Iran, cea mai puternică forţă de luptă din ţară, a anunţat că este gata să se deplaseze în Irak, accentuând temerile statelor din Golf că victoriile ISIS ar putea duce la creşterea prezenţei iraniene dincolo de frontierele lor naţionale. Un general al Gărzilor Revoluţionare iraniene, Hossein Salami a declarat că forţele sale sunt „pregătite de luptă completă” şi dacă este necesar se vor alătura luptei din Irak.
Generalul-maior irakian Qassim al-Moussawi a declarat la Bagdad că oraşul este „stabil” şi armata a reluat iniţiativa de lansare de operaţiuni pe mai multe fronturi şi a obţinut victorii remarcabile alături de voluntari. Forţele guvernamentale irakiene, ajutate de miliţii şiite, s-au înfruntat sâmbătă cu „revoluţionari irakieni” şi „insurgenţi armaţi ai ISIS” în oraşul Muqdadiyah, la 60 mile nord-est de Bagdad. După o scurtă retragere, armata şi poliţia irakiene au preluat controlul oraşului. Mobilizarea voluntarilor şiiţi reprezintă un semn sumbru pentru o naţiune care a văzut zeci de mii dintre cetăţenii săi murind în violenţele sectare izbucnite între 2003-2011. Media kuweitiană a relevat că miliţiile irakiene au fost amplasate de-a lungul frontierei de sud a Irakului pentru securizarea oraşului Basra, cu majoritate şiită, care este şi locul unora dintre cele mai importante rezerve de petrol ale Irakului. Noii recruţi vor trebui să facă faţă djihadiştilor care au o forţă militară crescută după ce au capturat armele din depozitele militare lăsate nepăzite după dezertările militarilor. Voluntarii irakieni continuă să se înscrie pentru a lupta contra ISIS, după ce vineri, imamul şiit cel mai venerat din Irak, marele ayatollah Ali al-Sistani, de origine iraniană, a chemat irakienii să lupte pentru apărarea ţării lor, după ce djihadiştii au ocupat Mossul şi oraşul natal al lui Saddam Hussein, Tikrit, apoi Samara şi vizează Bagdadul. „Cetăţenii care pot purta arme şi să lupte contra teroriştilor în apărarea ţării lor, a locuitorilor şi a locurilor sfinte trebuie să se înroleze voluntar şi să se alăture forţelor de securitate” preciza reprezentantul lui Sistani, care a avertizat că Irakul face faţă unui mare pericol şi lupta contra djihadiştilor „este responsabilitatea întregii lumi şi nu se limitează la o sectă sau unui grup specific”.
Preşedintele iranian, Hassan Rouhani, a precizat că ţara sa este gata să intervină pentru a ajuta Irakul, dar autorităţile irakiene nu au cerut încă ajutor. Rouhani nu a dorit să confirme dar nici nu a negat ştirile potrivit cărora forţa Qods, unitate de elită a Gărzilor Revoluţiei, ar fi intrat deja în Irak. Potrivit Guardian, Iranul a trimis 2.000 de soldaţi în Irak în ultimele 48 ore pentru a ajuta forţele irakiene implicate în lupta contra ISIS.
Există informaţii că generali iranieni au venit la Bagdad pentru a superviza apărarea capitalei irakiene. Generalul iranian Qassem Suleimani, şeful forţelor de elită Qods, un personaj puternic care joacă un rol important în afacerile Iranului, a avut întâlniri cu înalţi responsabili militari irakieni şi şefi de triburi sunnite pentru discuţii legate de apărarea oraşului de insurecţia djihadistă.
Preşedintele iranian, Rouhani, i-a declarat premierului irakian, Maliki, că „Iranul depune toate eforturile la nivel internaţional şi regional pentru a lupta contra terorismului”. Irakul, cu lunga sa frontieră comună cu Iranul şi cu o majoritate şiită de 60%, este cel mai important aliat al Iranului, mai important decât Siria. Or, iranienii sunt oripilaţi de rapida prăbuşire militară a aliatului lor şi de perspectiva unui stat sunnit anti-şiit ce ar putea apare în nord-vestul Irakului şi Siria Orientală.
SUA, Marea Britanie şi aliaţii lor, ca Arabia Saudită şi monarhiile sunnite din Golf s-ar putea opune unei mai mari participări iraniene în Irak. Pe de altă parte, susţin experţii, singura alternativă eficientă a Washingtonului ar fi loviturile aeriene, deşi este posibil să nu fie suficiente pentru reprimarea a ceea ce este pe cale să devină o revoltă generală a comunităţii sunnite din Irak, care este de cinci-şase milioane oameni şi concentrată în principal în nordul şi vestul ţării.
Kurzii câştigă putere
În timp ce ISIS se îndreaptă spre Bagdad şi forţele de securitate ezită sub asalturile teroriştilor islamişti în nord, regiunea autonomă a Kurdistanului irakian, oază de stabilitate, îşi deschide drum spre independenţă. Analişti şi experţi estimează că ofensiva ISIS în nordul Irakului deschide poarta unei mai mari importanţe geografice a regiunii kurde, unei mai mari influenţe asupra guvernului central şi unei mai mari posibilităţi de a deveni un exportator major de energie. În contrast cu forţele militare irakiene care au dezertat deşi erau mai numeroase decât combatanţii ISIS, forţele militare kurde au recucerit Kirkuk, oraş important şi piesă-cheie a industriei petroliere din nord. Ocupaţia kurdă, în câteva ore, a unui oraş care timp de secole a fost mărul discordiei între arabi şi kurzi – şi mai ales în perioada domniei dictatorului Saddam Hussein – subliniază cum ofensiva ISIS redesenează harta Irakului. „Este poate sfârşitul Irakului aşa cum era. Şansele sunt minime ca Irakul să poată reveni la statul centralizat pe care Maliki încerca să îl restaureze” arată Marina Ottaway, specialist la Wilson Center.
Kurzii au depăşit o etapă importantă spre independenţă economică întărind parteneriatul lor strategic cu guvernul turc. La finele lui mai, ei au început să exporte petrol printr-un oleoduct ce traversează Turcia şi profiturile vor ateriza într-un cont bancar deţinut de kurzi şi nu în seifurile trezoreriei irakiene. Ani de zile, kurzii din nordul Irakului au încercat să profite de resursele abundente de petrol şi de gaz din regiune, dar exporturile au fost centralizate de Bagdad cu împărţirea profiturilor din exporturi între regiunile Irakului.
De la începutul anului, premierul irakian Maliki a replicat ambiţiilor petroliere kurde suprimând dotarea lunară a regiunii prelevată asupra bugetului naţional. De asemenea, statul irakian a depus o cerere de arbitraj internaţional contra Turciei pentru că a favorizat aceste exporturi, considerate de Bagdad drept contrabandă. Într-un astfel de climat de tensiune, Erbil, capitala Kurdistanului nu are nici o dorinţă să îl susţină militar pe Maliki. Ani de zile SUA au încercat să negocieze acorduri vizând apropierea dintre Erbil şi Bagdad, dar eforturile au fost zadarnice, cele două tabere având viziuni total diferite privind viitorul ţării. În timp ce Maliki a pledat în favoarea unui control centralizat, în special asupra resurselor petroliere, care reprezintă 95% din reţetele statului, kurzii au cerut o autonomie cvasi-totală. Epicentrul simbolic al acestor divergenţe este Kirkuk, numit de mulţi „Ierusalimul kurzilor”. La 10 iunie, după plecarea armatei naţionale care a permis teroriştilor ISIS să ocupe oraşul, forţele speciale kurde, peshmergas, au recucerit oraşul, au ridicat drapelele kurde în locul celor irakiene şi au anunţat că „forţele kurde controlează oraşul Kirkuk şi regiunea sa”. Iar siturile petroliere ale statului irakian vor fi sub paza trupelor kurde.
Problema este acum dacă regiunea Kurdistanului irakian poate rămâne o oază de stabilitate în pofida turbulenţelor din jur. Şi în acest caz, arată Ottaway, viitorul său în petrol este enorm. Kurdistanul controlează Kirkuk şi zăcămintele şi exporturile de petrol ar putea creşte imediat.
Teroriştii vor şi India
Al Qaeda cheamă musulmanii din Caşmir să ia armele şi să urmeze exemplul „fraţilor” în Siria şi Irak şi să ducă un djihad (război sfânt) violent contra autorităţilor indiene. Este vorba de o înregistrare video intitulată „Războiul trebuie să continue, mesaj către musulmanii din Caşmir” care vizează în premieră regiunea himalaiană. Momentul ales pentru difuzarea înregistrării pe internet lasă impresia că responsabilii reţelei teroriste Al Qaeda, cu baza în Pakistan, care au suferit mari pierderi în ultimii ani, sunt din ce în ce mai marginalizaţi în mişcarea djihadismului mondial, ISIS impunându-se prin forţă şi cruzime. Al-Zawahiri, vechi militant de origine egipteană, care a luat conducerea reţelei după moartea lui Ossama bin Laden în mai 2011, a publicat anul trecut un ansamblu de directive strategice care menţionează Caşmir. Regiunea, cu majoritate musulmană, a fost guvernată de un rege hindus înainte de a fi divizată între Pakistan şi India imediat după ce cele două ţări au obţinut independenţa de Marea Britanie, în 1947. Această divizare a rămas o sursă de resentiment local şi regional. În înregistrarea video, musulmanii din Caşmir sunt chemaţi să se alăture mişcării djihadiste mondiale şi menţionează Afganistanul, Siria, Irakul, Algeria şi alte teatre ale recentei agresiuni extremiste islamiste şi se referă şi la atacuri în Europa, cum ar fi moartea unui soldat la Londra, anul trecut. India a suferit în mai multe reprize atacuri teroriste naţionale şi internaţionale, cel mai devastator fiind cel din 2008, când militanţii Lashkar-e-Taiba, organizaţie cu baza în Pakistan, a comis un atac sângeros în Mumbai.
