Specialiştii susţin că ploile care au căzut în ultima vreme au dus la „o îmbunătăţire a condiţiilor legate de resursa de apă în sol“. Desigur, există şi arii în care culturile au fost compromise, dar acestea nu sunt extinse.
Până în acest moment, ploaia nu a produs pagube semnificative culturilor de grâu şi de porumb, consideră specialiştii. “Analizele colegilor noştri agrometeorologi sugerează că, în urma precipitaţiilor căzute pe teritoriul României la data de 10 iunie 2013, aprovizionarea cu apă a culturii de grâu era relativ bună în aproape toată ţara, cu excepţia unor suprafeţe agricole din sud-estul şi sudul României. În cazul culturii de porumb, zonele cu deficit de apă în sol sunt şi mai restrânse. Avem o îmbunătăţire a condiţiilor legate de resursa de apa în sol”, ne-a precizat doctor Roxana Bojariu, climatolog.
Pericolul vine din Arctica
Un punct de vedere destul de apropiat a fost exprimat de preşedintele Federaţiei agricultorilor Fermierul, Ginu Costel. Acesta crede că ploile din ultima vreme nu au putut provoca dezastre de mare amploare în agricultură. “Au existat zone unde cultura a fost compromisă, dar nu putem şti cu exactitate procentul din suprafaţa totală agricolă a ţării. În multe zone, însă, ploile căzute au fost benefice pentru un sol foarte uscat. Nu putem vorbi despre scenarii apocaliptice, deoarece Dunărea nu s-a revărsat în câmpie şi nu au fost semnalate calamităţi pe suprafeţe întinse, ci doar în anumite zone”. Climatologul Roxana Bojariu ne-a oferit şi o explicaţie a fenomenelor extreme care au cuprins bătrânul continent în ultimele zile: “Inundaţiile din Europa Centrală au fost provocate de precipitaţii intense şi persistente care au dus la creşteri ale nivelului râurilor care se ating o dată la câteva sute de ani.
Aceste precipitaţii s-au produs datorită unui blocaj al circulaţiei atmosferice ce în mod obişnuit curge de la vest la est”. Specialistul afirmă că episoade de blocaj atmosferic, care au dus la persistenţa unor episoade de vreme extremă nu sunt ceva nou. “Nu mai departe de vara lui 2010 am avut de-a face cu un astfel de blocaj, care a dus la secetă extremă şi incendii de vegetaţie în Rusia şi inundaţii catastrofale în Pakistan. Am putea spune că noutatea e aparenta creştere a intensităţii şi frecvenţei unora din aceste episoade şi o modificare în statistica lor ne duce cu gândul la schimbarea climei. Există o ipoteză, dezbătută, dar încă nevalidatată în comunitatea ştiinţifică, ce explică creşterea frecvenţei blocajelor atmosferice în emisfera nordică prin topirea accelerată a gheţii marine din Arctica”.
Inundaţii doar pe râuri mici
Lucrările de consolidare a digului de pământ de la braţul Borcea, în care se infiltrase apa, sunt aproape încheiate, neexistând vreun pericol de inundaţie, au anuţat autorităţile. Digul a fost în pericol din cauza eroziunii active, ca urmare a debitelor ridicate din aprilie şi pe fondul lipsei perdelei de protecţie forestieră. Nivelul maxim al Dunării ar urma să fie atins în perioada 13-15 iunie. Altfel, râurile mici din bazine hidrografice aflate în nordul, nord-vestul şi sud-vestul ţării se află până astăzi, ora 16.00, sub atenţionare de cod galben de inundaţii. Trenurile internaţionale Bucureşti-Viena şi retur circulă, între Budapesta şi Viena, pe un traseu deviat prin Bratislava, din cauza inundaţiilor din Ungaria, a anunţat CFR Călători.
