Din octombrie, o noua lege referitoare la detentie stabileste patru regimuri de efectuare a pedepselor cu inchisoarea: de maxima siguranta, inchis, semideschis si deschis. Ultimul e o premiera atat pentru gardienii, cat si pentru puscariasii de la noi din tara. Infractorii condamnati la cel mult un an de detentie vor putea sa mearga ziua, fara escorta, la serviciu. Greu de crezut, dar in Romania un detinut condamnat la inchisoare pe viata are sanse mari sa se libereze mai repede cu cel putin un an mai devreme decat altul cu o pedeapsa de 30 de ani de inchisoare. „Acestea sunt prevederile legale”, spune seful puscariilor, procurorul Serban Alexandru.
Inchisoare „all inclusive”
Cat de curand, modul in care se executa pedepsele in penitenciarele din Romania se va schimba. Noua lege de executare a pedepselor va intra in vigoare la inceputul lui octombrie. Potrivit acestei legi, pedepsele cu inchisoarea vor fi executate in patru regimuri: de maxima siguranta, inchis, semideschis si deschis. Regimul de „maxima siguranta” e un fel de detentie „all inclusive”. Presupune masuri foarte stricte de paza, escorta si supraveghere. Toate activitatile pe care le executa astfel de detinuti, inclusiv cazarea, se fac in grupuri mici, de la doua la cinci persoane. In aceasta „selecta” categorie vor intra infractorii cu pedepse mai mari de 15 ani de zile: criminali, violatori a caror victima a decedat sau a avut traume grave, condamnati pentru infractiuni ce tin de crima organizata, traficanti de droguri si carne vie, teroristi, mari corupti etc. Regimul „inchis” este dedicat detinutilor cu condamnari intre cinci si 15 ani de ani de detentie. Diferentele fata de cel de „maxima siguranta” sunt foarte mici. Principala diferenta consta in faptul ca detinutii sunt cazati la comun, fara limita de grup.
Permisii pentru detinutii cuminti
Mai usor este regimul de penitenciar „semideschis”. Tip de detentie rezervat celor cu condamnari intre unu si cinci ani de inchisoare. Acest regim se caracterizeaza prin faptul ca detinutii se pot deplasa neinsotiti prin interiorul penitenciarului. Munca si activitatile educative si culturale se desfasoara in grupuri mai mari, in spatii anume desemnate, care raman deschise pe tot timpul zilei. De departe insa, cea mai spectaculoasa schimbare in modul de trai al detinutilor cu condamnari de pana la un an de inchisoare o aduce noul sistem de executare a pedepselor in regim „deschis”. „Un astfel de detinut se deplaseaza neinsotit prin inchisoare si poate desfasura si altfel de activitati, chiar in afara penitenciarului, fara supraveghere”, spune directorul Serban Alexandru. Adica puscariasul se poate duce chiar si la serviciu in timpul zilei, fiind obligat insa sa se reintoarca dupa terminarea programului la inchisoare. Evident, nu poate fi angajat cu carte de munca, ci doar cu contract de colaborare. Iar daca are un comportament bun, poate fi recompensat cu permisii care nu pot depasi un total de 30 de zile intr-un an. „Si cei incadrati la celelalte regimuri de detentie pot beneficia de astfel de permisii, dar numai in cazuri exceptionale si catre finalul perioadei de detentie”, mai spune procurorul Alexandru. O alta noutate pe care o aduce proaspata lege este faptul ca detinutii care si-au terminat pedeapsa vor fi ajutati sa se reintegreze in societate de catre anumite „Servicii de probatiune”, care vor functiona in cadrul tribunalelor. Cu ce fonduri nu se stie insa. Pentru moment, statul roman le asigura celor care si-au ispasit pedeapsa un bilet de tren clasa a 2-a pana in localitatea de resedinta si, la iesirea pe poarta penitenciarului, cateva prezervative.
Puscaria pe viata, mai scurta decat cea de 30 de ani
Pedeapsa cu moartea a fost inlocuita dupa Revolutie cu detentia pe viata. Cei cu o astfel de condamnare sunt indeobste cunoscuti drept „vietasi” sau „mesevisti”, abreviere de la temuta „munca silnica pe viata”, pedeapsa aplicata prin anii '50 cu precadere detinutilor politic. Astazi, sub puscaria pe viata este condamnarea la 30 de ani de inchisoare, care poate fi sporita cu alti cativa ani de parnaie, in functie de circumstantele in care s-a comis fapta sau daca detinutul e recidivist. „Cu toate astea, in Romania nu stiu sa se fi dat pana in prezent vreo condamnare mai mare de 30 de ani”, spune procurorul Serban Alexandru, directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor. Ar fi si inutil pentru ca, spune legea, „vietasii” pot intra in Comisia de Eliberari Conditionate dupa 20 de ani executati efectiv si in care au avut purtare buna. Amanarea de la liberare mai poate dura un an, dupa care, la recomandarea comisiei, instanta ii poate pune in libertate conditionat. „Culmea e ca sunt cazuri in care astfel de condamnati pot fi liberati si mai repede. Daca un barbat are peste 50 de ani si o femeie peste 55, termenul stabilit pentru a intra in comisie se scurteaza la 15 ani”, spune procurorul Alexandru. Deci, practic, dupa maximum 21 de ani daca ai ghinionul sa fii tanar, sau dupa cel mult 16, daca ai norocul sa fi implinit la „racoare” 60 sau 55 de ani, in functie de sex, poti fi liber chiar daca ai fost condamnat pentru crime in serie. In comparatie, daca ai nesansa ca instanta sa fi fost mai blanda si sa-ti fi dat o condamnare de numai 30 de ani de puscarie, intri in Comisia de eliberari doar dupa efectuarea a trei sferturi din durata pedepsei, adica dupa 21 de ani si jumatate, la care mai adaugi o eventuala amanare de un an. In concluzie, exista un paradox legislativ pe care Serban Alexandru, mai-marele puscariilor de la noi din tara, il traduce astfel: „Pedeapsa cu puscaria pe viata poate fi mai scurta decat cea cu inchisoarea pe 30 de ani. Aceste lucruri sunt prevazute in Codul Penal”.
