In urma unei evaluari a conducerii DGPA/SIPA, concluziile au aratat ca nu existau reguli clare sau nu au fost respectate prevederile legale privind controlul alocarii si utilizarii fondurilor, circuitul informatiei sau protectia datelor cu caracter personal. De exemplu, au fost distruse documente doar dupa 1-1,5 ani, in conditiile in care legea spune ca acestea trebuie pastrate intre 5 si 30 de ani. In baza dispozitiilor fostei conduceri a DGPA, informatii clasificate, transmise diferitelor institutii, nu au fost inregistrate in arhivele DGPA. Mai mult, fostul departament si-a depasit atributiile in obtinerea si folosirea informatiilor. Astfel, in 2002, directorul SIPA a dispus birourilor teritoriale, in afara cadrului legal, sa culeaga date despre fapte de coruptie comise de magistrati si alte oficialitati. Acest ordin a fost revocat abia in octombrie 2004. Cu toate ca in ultima perioada activitatea SIPA s-a incadrat in limitele legale, raportul de monitorizare al Comisiei Europene mentioneaza ca, „avand in vedere abuzurile care au fost inregistrate pana in martie 2005, raman intrebari asupra ratiunii existentei unui serviciu de securitate, partial militarizat, in cadrul Ministerului Justitiei”. In acest context, MJ a considerat ca solutia optima este desfiintarea DGPA.
