Agenţi secreţi din mai multe ţări au recurs la serviciile cabinetului aflat în centrul scandalului „Panama Papers“. Suddeutsche Zeitung relevă că agenţi secreţi şi intermediari apropiaţi serviciilor secrete americane, între care CIA, au recurs la serviciile cabinetului de avocaţi Mossack Fonseca, pentru a-şi disimula activităţile.
Între „clientela“ firmei Mossack Fonseca figurează şi „câţiva actori“ din scandalul „Irangate“ al vânzărilor secrete de arme către Iran în anii 1980, sub preşedinţia lui Ronald Reagan. Mai mulţi membri ai Administraţiei americane au vândut atunci ilegal arme Teheranului (în principal rachete şi piese de schimb pentru avioane) apoi au utilizat profitul pentru finanţarea în secret şi în pofida opoziţiei Congresului SUA, a mişcării contra revoluţionare armate din Nicaragua ce regrupa opozanţii guvernului sandinist al lui Daniel Ortega. Cu toate dezminţirile administraţiei americane, tranzacţia era de asemenea destinată eliberării ostaticilor americani ai Hezbollah, în Liban.
Dacă în documente nu se găsesc urme ale tranzacţiilor sau plăţilor efectuate direct de CIA, se regăsesc „comportamente şi metode obişnuite“ ale agenţiei americane de spionaj, arată Suddeutsche – folosirea banilor societăţilor dubioase, avioane de ocazie sau recursul la intermediari la fel de dubioşi.
„Panama Papers“ dezvăluie că actuali sau foşti înalţi responsabili din serviciile secrete din cel puţin trei ţări – Arabia Saudită, Columbia şi Rwanda – figurează printre clienţii dubiosului cabinet panamez. Şeicul Kamal Adham, fost responsabil al serviciilor secrete saudite, decedat în 1999, care în anii 1979 era perceput ca unul din principalii interlocutori ai CIA în Orientul Mijlociu.
Credite prin offshore
Mare parte din fondurile Băncii Mondiale tranzitează prin paradisuri fiscale, afirmă Oxfam, o confederaţie de 18 organisme care lucrează împreună cu parteneri şi comunităţi locale din peste 90 de ţări. Trei sferturi din întreprinderile care au primit credite de la instituţia financiară mondială destinate proiectelor de dezvoltare în Africa subsahariană au tranzitat banii prin paradisuri fiscale. Din 68 de întreprinderi care în 2015 au obţinut credite de la Societatea financiară internaţională (SFI), ramura Băncii Mondiale care acordă împrumuturi companiilor private, 51 au trecut banii prin ţări considerate paradisuri fiscale, în principal prin Insulele Mauritius.
Potrivit Oxfam, prin acest procedeu respectivele întreprinderi au „deghizat fondurile în investiţii străine directe“, permiţându-le să obţină beneficii fiscale şi alte avantaje, acolo unde regiunea cea mai săracă din lume „are nevoie disperată de impozite pe societăţi pentru a investi în servicii publice şi infrastructuri“. Susana Ruiz, consilier în politică fiscală la Oxfam, arată că nu are nici un sens pentru Banca Mondială să cheltuiască bani pentru incitarea întreprinderilor să investească în „dezvoltare“ dacă ea închide ochii asupra faptului că aceste întreprinderi ar putea trişa în ţările sărace asupra reţetelor fiscale atât de necesare pentru lupta contra sărăciei şi inegalităţilor.
Servicii speciale
În Panama City, zeci de zgârie-nori ascund cartierul financiar unde se află şi sediul firmei Mossack Fonseca, cea care potrivit „Panama Papers“ a ajutat nu numai premieri şi dictatori să-şi ascundă averile, ci şi carteluri farmaceutice, clanuri mafiote, escroci, traficanţi de arme şi regimuri ca cel din Coreea de Nord sau Iran. Mossack Fonseca a ajutat şi ajută marii escroci ai lumii să-şi ascundă maşinaţiunile, cabinetul vânzând de peste 40 de ani societăţi anonime fictive, dotate cu proceduri juridice pentru a ascunde ce este în spatele lor.
La reuniunea de primăvară a FMI şi băncii Mondiale din această săptămână de la Washington, sistemul offshore şi scandalul „Panama Papers“ se află în meniul dezbaterilor.
