Un tribunal militar a condamnat la închisoare pe viaţă un băieţel de 4 ani, pentru crimă, tulburarea liniştii sociale şi distrugerea de bunuri publice, alături de alte 115 persoane acuzate de aceleaşi fapte.
Condamnarea pe viaţă a micuţului Ahmed Mansour Karni a provocat un val de indignare în Egipt, iar purtătorul de cuvânt al armatei egiptene a fost constrâns să dea explicaţii şi a recunoscut pe Facebook că senţinţa a fost o eroare de procedură. Eroare care a fost recunoscută pentru că „vinovatul” are doar 4 ani, dar ce s-ar întâmpla cu cei condamnaţi şi care nu pot dovedi greșeala? Pentru -micul Ahmed s-au mobilizat avocaţii în a demonstra că justiţia se înşală. Faptele pentru care a fost condamnat s-au derulat în 2014, în timpul unei manifestaţii violente contra destituirii preşedintelui Mohamed Morsi, când Ahmed avea 2 ani.
Potrivit legii egiptene, nimeni nu poate depune plângere împotriva unui copil sub 12 ani şi se pare că Ahmed a fost confundat cu un tânăr de 16 ani ce poartă acelaşi nume. Cu lacrimi în ochi şi purtând copilul în braţe, tatăl lui Ahmed a apărut la televiziunea egipteană şi a povestit cum atunci când poliţia a încercat să aresteze micuţul, acum doi ani, a refuzat şi a fost îmbarcat şi deţinut patru luni.
Cazul reprezintă o eroare, care din nefericire nu este singura, după cum a relatat pentru BBC avocatul Mohamed Abu Hurayra. „Nu mai avem încredere în sistemul judiciar egiptean. În altă afacere, un bărbat a fost condamnat pentru că era lunetist, în realitate fiind vorba de un orb”. Alt avocat citat de Jerusalem Post a subliniat că „nu mai există justiţie în Egipt, țara a devenit o nebunie”.
După destituirea preşedintelui Morsi în 2013, el însuşi condamnat la moarte, sistemul judiciar egiptean este adesea subiectul criticilor, iar represiunea este extrem de severă contra susţinătorilor săi. În 2013, la câteva zile după înlăturarea lui, peste 1.400 persoane au fost ucise de poliţie şi armată în timpul manifestaţiilor de stradă. În martie 2014, 529 de membri ai Fraţilor Musulmani au fost condamnaţi la moarte. Curtea de Casaţie egipteană a anulat la începutul lunii pedeapsa cu moartea pentru 149 persoane acuzate de uciderea a 13 poliţişti în urmă cu trei ani, dar a confirmat-o pentru alţi 183 acuzaţi.
Scandalul Giulio Regeni
Răpit la 25 ianuarie în apropierea Pieţei Tahrir, în timp ce cartierele capitalei erau străbătute de forţele de securitate puse în alertă maximă pentru a 5-a aniversare a revoltei anti-Mubarak, Giulio Regeni, un tânăr student italian de 28 de ani, a fost descoperit, zece zile mai târziu, mort şi aruncat într-o groapă de la periferia capitalei, Cairo. Îndrăgostit de Egipt, el trăia în Cairo din septembrie şi pregătea o teză pentru Universitatea britanică din Cambridge asupra mişcărilor sindicale independente. S-a stabilit că fusese îndelung şi metodic torturat înainte ca trupul său să fie aruncat, totul ducând spre securitatea egipteană. Cum era de aşteptat, ancheta din Egipt trenează, iar asasinarea lui a căpătat dimensiunea unei afaceri de stat pentru Egipt şi Europa.
New York Times a obţinut mărturii privind arestarea lui Giulio Regeni de către serviciile egiptene şi detenţia acestuia. Magdy Abdel Ghaffar, ministrul egiptean de Interne, a convocat o conferinţă de presă excepţională pentru a dezminţi categoric astfel de acuzaţii, având în vedere că toate suspiciunile afacerii Giulio Regeni duc spre serviciile securităţii naţionale. Peste 4.000 de universitari din lumea întreagă au publicat o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Abdel Fattah Sissi, cerând să se facă lumină asupra faptelor din tragedia Regeni. Purtătorul de cuvânt al Ministerului egiptean de Externe a exprimat „respingerea totală a afirmaţiilor conţinute în această scrisoare asupra arestărilor arbitrare, torturilor şi dispariţiilor în Egipt”.
Semnele torturii
În Italia creşte iritarea pe măsură ce media detaliază elementele dezvăluite de autopsia realizată la Roma, sâmbătă, imediat după repatrierea corpului. Giulio Regeni poartă semne pe trup, arsuri, multiple fracturi, tăieturi pe braţe şi picioare. Moartea a fost provocată de o lovitură violentă la baza craniului, potrivit primelor elemente ale autopsiei. Potrivit La Repubblica, torțio-narii tânărului italian i-au smuls unghiile de la mâini şi picioare, iar Italia a cerut luni ca „adevăraţii responsabili” ai supliciului lui Giulio Regeni să fie identificaţi şi pedepsiţi.
Dar ancheta asupra morţii lui Regeni a fost încredinţată unui ofiţer egiptean condamnat în 2003 pentru torturarea unui deţinut. Impunitatea absolută de care se bucură serviciile de „securitate” în Egipt s-a tradus în ultimele zile prin achitări scandaloase: la 14 februarie a fost casată în apel pedeapsa pronunţată contra poliţiştilor care au împuşcat din spate o manifestantă paşnică, Shaima Sabbagh, în ianuarie 2015.
