Anchetarea premierului Sorin Grindeanu și a ministrului Justiției, Florin Iordache, a fost declanșată de denunțul depus la DNA de Mihai Polițeanu, Elena Ghioc și Răzvan Patachi.
Denunțul, ajuns în posesia României libere, a fost făcut pentru comiterea a două infracțiuni, și anume pentru :
- Favorizarea făptuitorului, conținut de Codul penal la titlul “Infracțiuni contra Justiției”, cu definiția „Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate […]”.
- Prezentarea, cu rea-credință, de date inexacte Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (infracțiune conținută în Legea privind responsabilitatea ministerială).
Cronologia faptelor care se constituie în infracțiuni, potrivit denunțătorilor
Denunțătorii fac un adevărat rechizitoriu, prezentând cronologia faptelor care, consideră ei, se constituie în infracțiuni. Și anume:
– Pe 4 ianuarie 2017, ministrul Justiției (propus, la acea dată) Florin Iordache a declarat în cadrul audierii sale în cadrul Comisiei juridice că un eventual act normativ privind amnistia și grațierea trebuie promovat sub formă de proiect de lege dezbătută “transparent în Parlament, singurul loc unde poate fi adoptată”
– Pe 6 ianuarie 2017, ministrul Florin Iordache reafirmă că orice proiect de grațiere și amnistie trebuie dezbătut în Parlament: “Și legea amnistiei, din câte știu eu și legea grațierii – ultima a fost în 2002 -, această lege trebuie discutată în Parlament, nu poți să spui că este o catastrofă atât timp cât nu știi cum arată această lege”.
– Pe 17 ianuarie 2017, contrar declarațiilor inițiale ale ministrului Justiției și în lipsa unor motive credibile care ar justifica urgența, presa relatează pe larg despre intenția Guvernului României de a adopta două ordonanțe de urgență privind grațierea și, respectiv, modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală în legătură cu abuzul în serviciu și conflictul de interese, echivalentă cu o amnistie mascată prin redefinirea textelor penale. Ministrul Justiției admite în aceeași zi, înaintea ședinței Consiliului Superior al Magistraturii, existența unui proiect de act normativ de modificare a Codului penal și Codului de procedură penală, însă își menține declarațiile inițiale că proiectul „va fi discutat în comisiile parlamentare de specialitate”, adăugând că Guvernul formulează doar un „punct de vedere” în legătură cu acesta.
– Pe 18 ianuarie 2017 dimineața, ordinea de zi a ședinței Guvernului este în continuare secretă și, ca urmare a informațiilor de notorietate publică că Guvernul, în ciuda declarațiilor anterioare ale ministrului Justiției și ale Prim-ministrului, va adopta ordonanțele de urgență în discuție, Președintele României, în virtutea prerogativelor constituționale, se deplasează la Palatul Victoria și conduce ședința de Guvern. Premierul Sorin Grindeanu și ministrul Justiției continuă să afirme, atât în discuția cu Președintele României, cât și în declarații publice, că nu au avut nicio intenție de a trece ordonanțele pe ordinea de zi din 18 ianuarie 2017.
Ca urmare a prezenței Președintelui, proiectele de ordonanță de urgență nu mai intră pe ordinea de zi pentru adoptare, iar acestea sunt făcute publice și trimise instituțiilor judiciare pentru un punct de vedere, însă pe una dintre ordonanțe este stipulate că intră în vigoare începând cu data de 18 ianuarie, susțin denunțătorii.
Polițeanu, Ghioc și Patache invocă, în denunț, practica Curții Europene a Drepturilor Omului, devoalând "minciunile care sunt folosite în notele de fundamentare" a celor două ordonanțe de urgență.
Cui folosesc ordonanțele și suspiciuni cu privire la locul și modul de redactare a documentelor
Între argumente, denunțătorii amintesc și despre modul în care președintele PSD, Liviu Dragnea, urmează să beneficieze de ordonanțe, argumentând cu condamnarea acestuia la 2 ani la un termen de încercare de 4 ani pentru că și-a folosit influența sa din conducerea partidului în scopul obținerii unor foloase necuvenite, precum și cu dosarul în care este trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit și instigare la fals intelectual.
“Coroborând cu informația că ordonanța grațierii ar fi fost redactată în biroului lui Dragnea Liviu, considerăm că există indicii temeinice care să conducă la cercetări penale privind circuitul de inițiere și avizare de la emitent (în speță Ministerul Justiției) și să se afle cu exactitate împrejurările inițierii și redactării ordonanțelor și dacă acestea au fost redactate în vederea zădărnicirii tragerii la răspundere penală și a unei posibile executări a pedepsei după decizia definitivă din al doilea dosar în care Liviu Dragnea este trimis în judecată de DNA” mai susțin Polițeanu, Ghioc și Patache în denunțul lor.
De ce procurorii pot extinde urmărirea penală
Denunțul a fost depus la data de 24 ianuarie și nu cuprinde referiri la ședința de guvern din seara zilei de 31 ianuarie, când au fost adoptate cele două ordonanțe de urgență și publicate în Monitorul Oficial după miezul nopții.
Însă, procedura penală permite procurorilor să extindă urmărirea penală și pentru faptele săvârșite ulterior celor denunțate deoarece este obligatorie clarificarea întregului proces legislativ, altfel nu poate stabili dacă s-au încălcat sau nu legile penale.
